După modelul altor municipii-reşedinţă de judeţ din ţară, Satu Mare are de azi protectori spirituali, rolul acesta revenindu-le unora dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi ai creştinilor, în special ai celor ortodocşi, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Hotărârea în acest sens a fost luată la şedinţa de joi a Consiliului Local, cu votul majorităţii constituite din reprezentanţii USL şi consilierul PD-L Cosmin Raţiu, în timp ce grupul UDMR s-a împotrivit in corpore.

În motivarea proiectului de hotărâre se arată că anul 2013 a fost declarat, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, An Omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Totodată una din bisericile cele mai reprezentative din municipiul Satu Mare poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Luând exemplul mai multor municipii reşedinţă de judeţ din ţară, care şi-au consfinţit ca protectori sfinţi ai Bisericii Ortodoxe se consideră ca fiind oportună declararea în anul 2013 a ,Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena ca sfinţi protectori ai municipiului Satu Mare.

Iniţiativa conducerii Primăriei a fost aprobată şi de Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, care şi-a dat binecuvântarea în acest sens. Astfel, data de 21 mai a fiecărui an va fi marcată de evenimente dedicate sărbătoririi sfinţilor protectori ai municipiului Satu Mare.

Dezbaterea proiectului de hotărâre nu a fost lipsită de contre, în limitele exprimării civilizate, între susţinătorii acesteia şi UDMR-işti, în numele căruia a vorbit liderul de grup Maskulik Csaba. În opinia sa, temeiul legal al proiectului de hotărâre nu permite desemnarea de către Consiliul Local a unor sfinţi protectori.

În plus, el consideră această hotărâre discriminatorie faţă de sătmărenii de alte confesiuni decât cea ortodoxă, în condiţiile în care doar romano-catolicii îi mai cinstesc ca sfinţi pe Împăraţii Constantin şi Elena, fără însă a le dedica vreo sărbătoare în calendarul religios.

Maskulik Csaba şi-a exprimat şi suspiciunea potrivit căreia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ar fi preferaţi pentru rolul de protectori ai Sătmarului pur şi simplu datorită zilei de 21 mai în care se prăznuieşte sărbătoarea lor şi care, de obicei, pică exact în perioada campaniilor electorale pentru alegeri locale, astfel că alocarea unor bani publici pentru organizarea de evenimente specifice sărbătorii ar avea o puternică motivaţie electorală.

Mai pe româneşte, liderul grupului UDMR l-a acuzat voalat pe primarul Dorel Coica şi pe consilierii USL că ar pregăti „cumpărarea” bunăvoinţei clerului şi a credincioşilor ortodocşi majoritari, cărora le-ar influenţa, în acest fel, opţiunile electorale la următoarele alegeri.

În numele grupului USL, răspunsul a venit din partea profesorului Ioan Pop, care a precizat că hotărârea nu este îndreptată împotriva nimănui şi că nu se pune problema finanţării sărbătoririi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în scop electoral, deoarece praznicele acestora se sărbătoresc şi în anii în care nu se organizează nici un fel de alegeri.

El le-a cerut colegilor UDMR-işti să manifeste înţelegere şi respect faţă de dorinţa majorităţii, subliniind, în acelaşi timp, importanţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru toţi creştinii, de orice confesiune ar fi aceştia, chiar dacă nu îi cinstesc cu toţii la fel.

Ioan Pop le-a reamintit celor prezenţi, printr-o scurtă incursiune în istorie, ce le datorează toţi creştinii de azi Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. El a vorbit despre cea mai importantă realizare ce se leagă de numele lui Constantin cel Mare, suveran al Imperiului Roman cu capitala în vechiul Bizanţ, redenumit Constantinopol în cinstea sa (actualul Istanbul n.r.).

Educat de mama sa, Elena, care a fost prima împărăteasă creştină a Imperiului Roman, Constantin cel Mare a semnat în anul 313 e.n. Edictul de la Milano, prin care creştinismul a fost recunoscut de autorităţi ca religie egală cu toate celelalte practicate în provinciile imperiului şi a pus capăt, astfel, prigoanei la care au fost supuşi timp de secole primii creştini martiri.

Astfel s-a deschis calea spre răspândirea fără obstacole a creştinismului în toate colţurile lumii cunoscute de atunci, iar câţiva ani mai târziu acesta a devenit religie oficială de stat în întregul Imperiu Roman.

Devotată credinţei în Isus Hristos, Împărăteasa Elena a ctitorit cele mai importante lăcaşuri de cult din Ţara Sfântă, între care se numără Biserica Sfântului Mormânt sau bisericile creştine din Bethleem şi Nazaret.

În şedinţa de joi a Consiliului Local Satu Mare, reprezentanţii UDMR nu au contestat importanţa istorică a acestor personalităţi creştine şi nu au dorit să intre în polemică pe acest subiect cu colegii lor români. Ei şi-a exprimat doar îndoiala în legătură cu oportunitatea adoptării unei asemenea hotărâri şi, prin urmare, au votat împotriva acesteia. Totuşi, beneficiind de majoritate de voturi, proiectul de hotărâre privind desemnarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena ca sfinţi protectori ai Sătmarului a fost aprobat.