Locale Altele
Luni, 19 August 2019
Luni, 19 Aug 2019
LocaleEvenimentAdministratieSocialCulturalPoliticEconomicInfracţionalitateEducaţieReligieSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
Beatificarea episcopului Scheffler Janos
Florin Răchitan  - Marti, 21 Iunie 2011

Preotul Hankovszky Ferenc şi purtătorul de cuvânt Jozsa Janos au susţinut marţi, la sediul Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare, o conferinţă de presă despre procesul de beatificare a episcopului martir Scheffler Janos, respectiv măsurile luate pentru organizarea slujbei festive de beatificare, ce urmează să fie celebrată în data de 3 iulie.

 

Nu mai puţin de 35 de episcopi şi 150 de preoţi vor celebra slujba la care sunt aşteptaţi peste 20.000 de credincioşi în dimineaţa zilei de 3 iulie.

Pentru buna desfăşurare a slujbei, până la orele amiezii va fi închisă circulaţia în Piaţa Libertăţii şi pe străzile din jur, iar mulţimea care nu va avea acces în apropierea altarului va putea urmări imagini de la slujbă proiectate pe două ecrane gigantice amplasate în sensul giratoriu din Centrul Vechi.

De asemenea, slujba va fi transmisă în direct de Duna TV din Ungaria şi Radio Maria din România.

 

Conducătorul echipei de pregătire a ceremoniei de beatificare, preotul Hankovszky Ferenc, a precizat că demersurile au fost începute încă de regretatul episcop Paul Reizer, iar după verificări amănunţite ale dosarului atât la nivelul diecezei sătmărene, cât şi la Vatican, Papa Benedict al XVI-lea a aprobat în vara anului trecut decretul privind beatificarea episcopului Scheffler.

 

O viaţă pentru credinţă

 

Cel care începând cu data de 3 iulie va trece în rândul Fericiţilor, episcopul Scheffler Janos, s-a născut în 1887 la Cămin, într-o familie de clăcaşi cu zece copii. A studiat la colegiul catolic din Satu Mare, la Universitatea „Pázmány Péter” din Budapesta, iar după hirotonirea sa, în Roma, la Universitatea Gregoriană, unde a devenit doctor în drept canonic.

 

În 1920 a reorganizat şi condus Colegiul Catolic din Satu Mare. În scurt timp episcopul său îl numeşte profesor de teologie. După unificarea diecezelor de Satu Mare şi Oradea, i-a fost încredinţată organizarea în comun a studiilor teologice şi seminarului.

În 1940 este numit profesor titular al catedrei de drept canonic a Universităţii din Cluj. În 1942 devine episcop al Diecezei de Satu Mare. A planificat înfiinţarea de seminarii liceale pe tot cuprinsul diecezei de atunci: la Satu Mare, Carei şi Ujgorod.

 

Sensibilitatea pentru problemele sociale, apărarea celor nevoiaşi şi persecutaţi, l-a însoţit pe întregul parcurs al vieţii sale. În timpul celui de-al doilea război mondial, guvernul maghiar a suspendat, datorită intervenţiei sale, internarea într-un domiciliu forţat a episcopului greco-catolic de Baia Mare, Alexandru Rusu.

 

A încercat să-i ajute mai ales evrei, pe cei deportaţi în lagăre de concentrare. Din această cauză autorităţile l-au ameninţat că-l vor duce şi pe el, dacă nu renunţă la apărarea lor. Şi-a salvat preoţii ridicaţi cu forţa de trupele SS, iar în ianuarie 1945 a intervenit personal la prefectul român al judeţului şi la comandantul sovietic ca să împiedice deportarea credincioşilor săi de origine germană – şvabi, fără rezultat.

           

Şi-a atenţionat încă din 1943 preoţii şi credincioşii despre consecinţele războiului şi ale unui posibil regim ateisto-comunist, despre persecuţiile şi suferinţele ce-i aşteaptă. A accentuat necesitatea acceptării sacrificiului, ispăşirii şi pocăinţei. Şi-a atenţionat preoţii: bunul păstor nu dă bir cu fugiţii.

 

În 1950, atunci când s-a opus intenţiei autorităţilor comuniste care doreau să despartă Biserica Catolică din România de papa de la Roma, a fost dus la un domiciliu forţat, apoi arestat. A murit în închisoarea de la Jilava la 6 decembrie 1952.

 

A fost îngropat într-un mormânt nemarcat, dar locul exact a fost consemnat de preotul ortodox al închisorii, care şi-a ajutat un coleg catolic să exhumeze rămăşiţele pământeşti ale episcopului şi să le transporte în secret acasă, la Satu Mare, unde au fost aşezate în cripta Catedralei Romano-Catolice şi au rămas acolo până la 17 iunie 2011. Atunci au fost mutate într-un nou loc de veci, sub un monument funerar ridicat chiar în incinta catedralei, în altarul secundar.

 

Cel mai mare eveniment religios al anului

 

Slujba de beatificare din 3 iulie va însemna recunoaşterea oficială a martiriului pentru credinţă ce a pus capăt unei vieţi remarcabile trăită de episcopul Scheffler Janos în iubire pentru oameni şi acceptarea sacrificiului pentru Dumnezeu. Acesta poate fi primul pas spre canonizare, adică trecerea episcopului în rândul sfinţilor, însă pentru aceasta trebuie dovedite eventuale minuni înfăptuite prin mijlocirea episcopului pomenit în rugile credincioşilor.

 

Ceremonia de beatificare va fi probabil evenimentul religios de cea mai mare amploare din acest an în România.

Ca parte a ceremoniei, Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor va citi scrisoarea papei Benedict al XVI-lea, iar apoi va fi dezvelit portretul episcopului şi din acel moment îl vom putea numi Fericitul Ioan Scheffler.

Viaţa martirului va fi prezentată de călugărul salezian P. János Szőke, postulatorul în cazul procesului de beatificare. După acestea va începe sfânta liturghie pontificată de Eminenţa Sa cardinalul Péter Erdő.

 

Pe lângă înalţii prelaţi amintiţi,  la eveniment vor lua parte nunţiul apostolic Francisco Javier Lozano, arhiepiscopul de Bucureşti Ioan Robu, arhiepiscopul de Alba Iulia György Jakubinyi, arhiepiscopul din Eger Csaba Ternyák, arhiepiscopul major şi mitropolit greco-catolic de Făgăraş şi Alba Iulia Lucian Mureşan, episcopii diecezelor romano şi greco-catolice din România şi Ungaria precum şi episcopi din alte ţări: Ucraina, Serbia şi Slovacia. Sunt aşteptaţi şi reprezentanţii altor culte, cum ar fi episcopul reformat de Piatra Craiului István Csűri, episcopul unitarian Ferenc Bálint Benczédi şi fostul protopop ortodox de Satu Mare Alexandru Tincu.

 

De asemenea, au confirmat participarea numeroşi credincioşi organizaţi în grupuri sau venind singuri, din toată Dieceza sătmăreană, din fiecare dieceză romano şi greco-catolică a României, din numeroase dieceze catolice ale Ungariei, Ucrainei, Austriei, Germaniei, precum şi din Italia şi multe alte ţări.

 

Din Cămin - satul natal al episcopului - şi din Baia Mare va porni câte-un grup numeros în ziua/seara de 2 iulie, aceştia urmând să parcurgă pe jos distanţa până la Satu Mare, unde sunt aşteptaţi în dimineaţa zilei de 3 iulie.

1698 vizite
Distribuie pe