Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale este numele preferat de Traian Băsescu pentru funcţia de premier.

Lucian Croitoru are 52 de ani, este necăsătorit şi are un copil. A absolvit Facultatea de Planificare Cibernetică şi Calculatoare din Bucureşti.

Lucian Croitoru a fost sprijinit de PD-L pentru Consiliul de Administraţie al BNR. Timp de patru ani a fost reprezentant al României la Fondul Monetar Internaţional, în calitate de consilier.

"Am lucrat cu Lucian Croitoru în timpul guvernului Isărescu. Am rămas cu o impresie de profund profesionalism", a subliniat şeful statului. Propunerea preşedintelui va adânci, cel mai probabil, conflictul dintre Traian Băsescu şi PDL, pe de o parte, şi formaţiunile politice din

opoziţie, pe de alta.

"Opţiunea mea pentru Lucian Croitoru a fost generată de faptul că aveam nevoie de un premier competent în probleme economice la nivel global. Corespunde dezideratului de a avea un premier neangajat politic formulat de partidele politice", a reiterat Traian Băsescu.

Preşedintele a reluat şi criticile la adresa opoziţiei, pe care o consideră responsabilă de "o criză politică inutilă".

"Au început să apară efecte economice care-i afectează pe români. N-am să înţeleg niciodată de ce a trebuit să cadă guvernul cu o lună înainte de alegeri", a adăugat Băsescu, care a mai precizat că au fost trei propuneri pentru funcţia de premier- "una a mea, bazată pe profesionalism, experienţă, cunoaşterea instituţiilor economice internaţionale, o propunere de la PD-L care a venit cu un om politic şi propunerea public cunoscută a PNL şi PSD, domnul Johannis". "Vă doresc să aveţi grabnic un Guvern", i-a spus Băsescu lui Croitoru.

Croitoru are planuri şi pe termen lung

Imediat după numirea în funcţia de premier, Lucian Croitoru i-a mulţumit preşedintelui pentru încredere, după care şi-a expus succint experienţa: a reprezentat patru ani România la Fondul Monetar Internaţional şi este consilierul guvernatorului BNR. În discursul său, Lucian Croitoru a prezentat câteva dintre obiectivele sale, atît pe termen scurt, cât şi pe termen lung, dând de înţeles că va fi susţinut de Traian Băsescu la şefia Executivului şi după alegeri, dacă acesta va câştiga un nou mandat.

Liderii opoziţiei vor continua procesul

La scurt timp după anunţul preşedintelui, liderul PNL Crin Antonescu a declarat că decizia este una "în mod clar iresponsabilă" din punct de vedere politic. La rândul lor, social-democraţii anunţă că nu îl susţin pe Croitoru şi că desemnarea acestuia fără sprijinul parlamentului reprezintă un risc.

Înainte ca Traian Băsescu să numească preferatul său pentru şefia Executivului, liderii opoziţiei anunţau că vor reacţiona vehement la o posibilă respingere a lui Johannis. Un unghi de atac al opoziţiei este convocarea unei şedinţe comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor, care să ateste formarea unei majorităţi în Parlament din PNL, PSD, UDMR şi celelalte minorităţi. Acesta este şi argumentul cu care liberalii şi social-democraţii vor să conteste decizia preşedintelui Traian Băsescu de nu-l numi pe Johannis premier la Curtea Constituţională. Reprezentanţii opoziţiei susţin că, având o nouă majoritate în Parlament, este normal ca propunerea viitorului premier să vină din partea lor.

Johannis, consolat de preşedinte cu o vizită la Sibiu

Klaus Johannis nu s-a arătat suprins de decizia preşedintelui de a numi un alt premier. Primarul Sibiului a mărturisit că Traian Băsescu l-a sunat cu puţin timp înainte de a anunţa public numele noului premier. "Mi-a explicat că are o altă opţiune", a spus Johannis, care i-a urat succes lui Lucian Croitoru. "Nu sunt dezamăgit. Într-un fel a fost de aşteptat", a completat primarul Sibiului, povestind că cea mai fericită de neacceptarea lui ca premier va fi soţia sa. Imediat după desemnarea lui Croitoru la conducerea Guvernului, Traian Băsescu a spus că îl apreciază pe Johannis şi că va vizita Sibiul cu prima ocazie.

Ce prevede Constituţia

Traian Băsescu cita acum câteva zile, într-un discurs, articolul 85 din Constituţie, care  prevede că "preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament". El a transmis astfel semnalul potrivit căruia decizia îi aparţine.

Articolul 103 din Constituţie prevede că "preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Acelaşi articol precizează însă că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României. În acest scenariu, Parlamentul ar urma să fie dizolvat abia după alegerile prezidenţiale, de către noul preşedinte. Astfel, pe fondul crizei economice şi după campania pentru prezidenţiale, România ar urma să intre într-o nouă competiţie electorală pentru pentru alegerea unui nou Legislativ.