Locale Altele
Vineri, 7 August 2020
Vin, 7 Aug 2020
LocaleSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneEvenimentPoliticEconomicSocialDivertismentPersonalităţiExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
Premierul Emil Boc lansează programul de guvernare „strângem din dinţi“ în 2010
Gândul  - Luni, 21 Decembrie 2009
Boc a publicat lista de miniştri şi schiţa programului de guvernare prin care anunţă că va lua în prima parte a lui 2010 "o serie de decizii nepopulare", fără să le numească.

2,5 miliarde de euro vor fi luate de la buget pentru a acoperi gaura lăsată de pensii, alte 3,5 miliarde de euro pentru a acoperi gaura lăsată de salariile bugetarilor.

Din calculele Gândul, rezultă că, pentru a putea plăti în continuare salariile şi pensiile, dar şi pentru a rămâne în ţintele negociate cu FMI, statul român ar trebui să dea afară peste 450.000 de bugetari.

Cifra ar fi putut fi mai mică, dacă fostul premier, adică tot Emil Boc, ar fi luat măsura încă din 2009. Sunt însă autorităţile române dispuse să concedieze bugetari chiar dacă a trecut anul electoral?

Întrebare la care ministrul de Finanţe desemnat, Sebastian Vlădescu, dădea un răspuns acum câteva săptămâni Ziarului Financiar: "Este foarte greu ca un politician să-şi asume tăieri de salarii. Numai guvernatorul BNR o poate face, dând drumul la inflaţie… Inflaţia este singura care nu doare, trimisul oamenilor acasă doare." Soluţiile pe care le are la îndemână viitorul guvern rămân, aşadar, fie un mix de măsuri precum cea a concediilor fără plată lunare, fie renegocierea acordului cu FMI pentru creşterea ţintei de deficit.

Cum s-a născut Cabinetul Boc Reloaded

În doar patru zile, în ciuda majorităţii deloc impunătoare în Parlament,Guvernul Boc a luat naştere. Chiar dacă părea rezultatul unor negocieri cu parteneri previzibili, respectiv UDMR, grupul minorităţilor şi grupul independenţilor, în Executiv s-a produs succesiv o rotire de cadre în fruntea a trei ministere. Sâmbătă, când jocurile păreau făcute şi componenţa echipei de miniştri finalizată, au apărut primele surprize. Prima modificare s-a produs la şefia diplomaţiei româneşti, unde secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, dat drept favorit pentru conducerea ministerului,a fost înlocuit cu actualul ambasador al României la Paris, Teodor Baconschi.

Adevăratul "as" al echipei Boc: negociatorul României cu Bruxelles-ul pentru Dezvoltare Rurală

Dacă schimbarea nu a luat prin surprindere, deoarece surse politice au lansat pe piaţă, în câteva rânduri, şi numele diplomatului din Republica Franceză, inedit a fost însă "autodenunţul" democrat-liberalului Orest Onofrei, desemnat şi votat de propriul partid să preia portofoliul Agriculturii. Onofrei a ieşit, tot sâmbătă, cu o declaraţie prin care renunţa la sarcina ce i se conferise, din cauza presiunii mass-media care a readus atenţiei publicului un tragic accident în care a fost implicat acum şapte ani. Dorinţa senatorului, apreciată de premierul Emil Boc, conform unor surse democrat-liberale, ca o "rară dovadă de transparenţă la un om politic", a fost luată în calcul.

Astfel, ieri, la doar câteva ore până la anunţul oficial al echipei sale, şeful Executivului l-a desemnat pe Mihail Dumitru să preia Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Pentru public un necunoscut, Dumitru este un tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului, el deţinând, până în prezent funcţia de negociator- coordonator al Programului de Dezvoltare Rurală pentru România la Bruxelles, la Comisia Europeană.

"Există în structura Guvernului 5 independenţi - dl. Sebastian Vlădescu, dl. Teodor Baconschi, dl. Gabriel Oprea, dl. Cătălin Predoiu şi dl. Mihail Dumitru. Cred că ei îmbină foarte bine componenta politică, rezultată din axa pactului de guvernare PDL-UDMR", declara, ieri, Emil Boc, când şi-a prezentat echipa.

De ce a renunţat Croitoru: bugetul prea mic vs. problemele personale

Schimbările în Cabinetul Boc IV nu s-au oprit aici. Pe ultima sută de metri, şi democrat-liberalul Cătălin Croitoru, desemnat la mustaţă de voturile colegilor să preia Ministerul Educaţiei, s-a retras, ca şi Onofrei, din cursa pentru Palatul Victoria. Cauza neoficială ar fi fost propunerea de buget alocat ministerului care i-a fost prezentată sâmbătă seara de către Emil Boc. Premierul nu a fost însă de aceeaşi părere. "Nu a fost aprobat bugetul de stat pe 2010. Domnul Croitoru mi-ai invocat o problemă personală motiv pentru care a renunţat", a spus, pe un ton sec, şeful Executivului. Cert este că locul lui Cătălin Croitoru a fost luat de un alt democrat-liberal: Daniel Funeriu- fost membru al Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, un apropiat al staff-ului de campanie al şefului statului şi unul dintre invitaţii omniprezenţi ai posturilor de televiziune.

Cum vom strânge din dinţi, cu buzunarele goale, anul viitor

Dacă restul echipei lui Emil Boc a rămas neschimbată cu Blaga la Interne, Vlădescu la Finanţe, Berceanu la Transporturi, Videanu la Economie, Udrea la Dezvoltare Regională şi Turism, Predoiu la Justiţie etc., programul de guvernare al Executivului anunţă vremuri grele. Premierul desemnat Emil Boc a şi tras un semnal de alarmă: "Deci, strângem puţin din dinţi (...)în partea a doua sperăm să fie un pic mai bine".

Programul de guvernare vine să întărească spusele lui, căci, potrivit documentului, "pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de contracţie economică şi la amânarea procesului de redresare economică, este nevoie ca, în primele luni din anul 2010, autorităţile române să ia o serie de decizii nepopulare, care necesită o voinţă politică deosebită". O parte dintre aceste măsuri au fost deja anunţate sau confirmate ca ipoteze de lucru.

În 2010 ar putea fi concediaţi circa 140.000 de bugetari, respectiv 10% din total, după cum a anunţat încă din toamnă Gheorghe Pogea, ministrul interimar de Finanţe. O altă măsură nepopulară care ar putea fi pusă în practică este şi apelarea din nou la măsura de trimitere în concediu fără plată a bugetarilor, pentru un anumit număr de zile. Posibilitatea introducerii acestei măsuri a fost confirmată, ca variantă de lucru, pentru Gândul de către Andreea Paul, consilier personal pe probleme economice al premierului interimar Emil Boc. Ea a precizat că pentru a reduce cu 2,5% din PIB, respectiv cu trei miliarde de euro, cheltuielile statului, aşa cum ne cere FMI, "guvernul va avea în vedere un mix de măsuri".

Câţi bugetari vor fi concediaţi

La nivelul anului 2009 guvernul estimează că cheltuielile pentru pensii şi salarii sunt cu 5% din PIB, în total, mai mari decât este recomandat pentru o dezvoltare bună pe termen lung. În cifre este vorba despre 2,5 miliarde de euro care vor fi luate de la bugetul de stat pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile şi de alte circa 3,5 miliarde de euro din salariile bugetarilor (estimate la 12 miliarde de euro în 2009) cu care se depăşeşte un nivel sănătos de dezvoltare. Practic, anularea acestui deficit, prin reducerea bugetului cu circa 30% ar însemna, ca variantă de lucru, disponibilizarea a peste 450.000 de bugetari.

4640 vizite
Distribuie pe