Populaţia dar şi firmele care au probleme cu achitarea creditelor ar putea să primească un balon de oxigen de la bănci. Bancherii au cerut Băncii Naţionale a României (BNR) prelungirea perioadei până la executarea silită a debitorilor restanţieri de la 90 de zile – în prezent – la 120 sau chiar 150 de zile.

Propunerea a fost făcută ieri de către Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. „În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului“, a declarat Gheţea.

ARB a mai propus prelungirea perioadei de graţie şi rescadenţarea creditelor, solicitări care deocamdată trebuie analizate de către BNR. De altfel, unele bănci au început încă de la sfârşitul anului trecut să adopte asemenea măsuri. Totodată, bancherii au cerut ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile.

Executarea silită nu are finalitate

Solicitările bancherilor sunt binevenite pentru debitorii ajunşi în situaţii critice şi ajută în acelaşi timp băncile comerciale, sunt de părere analiştii economici ca şi specialiştii în managementul creanţelor. „Este o recunoaştere a faptului că plăţile din partea debitorilor au scăzut foarte mult. Dacă o bancă execută un restanţier după 90 de zile, se vede pusă în situaţia de a nu recupera nimic iar demersul nu are nicio finalitate în contextul economic actual“, a declarat pentru Gândul
Cristian Ionescu, directorul general al Coface România – companie specializată în managementul riscului de credit. El estimează că în jur de 80% din creditele acordate de bănci se plătesc după data scadenţei. Dintre acestea, în jur de 10-15% reprezintă cazuri de executare silită.

În aceste condiţii, relaxarea condiţiilor de recuperare a datoriilor pare o iniţiativă firească, mai ales că numărul românilor care intră în şomaj, dar şi al firmelor care declară falimentul creşte de la o zi la alta. Recuperatorii de datorii dar şi băncile sunt conştiente de faptul că datornicii pur şi simplu nu mai au bani ca să-şi achite restanţele.

Despre impactul acestor solicitări ale ARB vorbeşte şi analistul economic Ilie Şerbănescu. „Cred că banca centrală ar trebui să dea curs atât propunerii de rescadenţare a creditelor, cât şi a celei de prelungire a perioadei de executare silită.

Nicio bancă nu are interesul să se transforme în agent imobiliar sau în depozit de produse electrocasnice“, ne-a declarat el.

Creşte numărul falimentelor

Anul trecut, clienţii cei mai buni ai recuperatorilor au fost companiile, de la care s-a recuperat, în medie, mai mult de jumătate din valoarea totală a restanţelor. Acum, situaţia arată diferit. „Tribunalele sunt copleşite de cereri de introducere a procedurii de faliment. Spre exemplu, în Bucureşti, se înregistrează în jur de 200-300 de asemenea cereri pe zi. În aceste condiţii, s-a suplimentat numărul ghişeelor deschise în acest scop de la două la patru“, explică directorul general al Coface România.

În cazul persoanelor fizice, gradul de recuperare mediu din ultimii doi ani variază între 25-35% în cazul datoriilor mai vechi de jumătate de an. Aşadar, se anunţă o activitate intensă pentru tribunale, dacă perioada până la care demarează executarea silită nu se prelungeşte. „Executorii judecătoreşti sunt puţini iar tribunalele au şi-aşa mult de lucru“, adaugă Ionescu.

Anul trecut, un număr de 14.483 de firme nu au mai avut bani pentru a-şi plăti datoriile, faţă de 8.297, în 2007, adică o creştere cu 75%, potrivit datelor centralizate la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.