În timp ce în numai câteva luni prognozele oficiale despre economia românească au trecut de la creştere economică de 2,5% la o scădere de 4% şi, în final la o recesiune de 8% din PIB şi în timp ce în fiecare zi sute de patroni stau la cozi interminabile pentru a-şi depune dosarul de faliment, din cauza crizei sau a forfetarului, Guvernul Boc nu face nimic pentru a salva economia.

Statul nu şi-a redus cheltuielile, investiţiile sunt în continuare simple promisiuni şi cifre prezentate doar pe jumătate, iar măsurile anticriză lipsesc cu desăvârşire, sau, dacă sunt, ele nu au niciun efect asupra economiei.

Aceasta este singura concluzie care poate fi trasă din felul în care Executivul a cheltuit banii românilor în primele cinci luni ale acestui an.

Statul este la fel de darnic, când trebuie să ia din banii altora, şi în timp de avânt economic şi în timp de criză profundă.

Singura diferenţă, în timp de criză, este că, fără creştere economică, deci fără venituri mai mari din taxe şi impozite, statul nu are cum să onoreze plăţile decât prin reducerea la minimum a banilor pentru investiţii şi prin împrumuturi masive de la bănci şi de la Comisia Europeană, circa 16 miliarde de euro în total, până acum.

“Dacă dorim ca această ţară să aibă un viitor şi dacă dorim ca oamenii din această ţară să rămână în această Românie şi să aibă un loc de muncă decent şi bine plătit, trebuie să luăm măsuri mai aspre cu prezentul, dar pentru a fi corecţi cu viitorul”, a declarat premierul Emil Boc la mijlocul lunii martie, cu ocazia învestirii prefectului Capitalei. Cifrele arată însă că distanţa de la această declaraţie la fapte este foarte mare, cel puţin când vine vorba despre “măsuri mai aspre cu prezentul” aplicate aparatului bugetar, pentru că mediul privat s-a adaptat deja, aşa cum a putut el, la criză.

În loc să taie din propriile cheltuieli, statul a preferat să se împrumute, să mărească accizele la ţigări mai repede decât era programat şi să introducă impozitul pe pierdere, adică forfetarul. În ciuda faptului că, per total, veniturile statului au scăzut cu aproape 7% în perioada ianuarie-mai, cheltuielile au crescut cu aproape tot 7%, de unde a rezultat un deficit bugetar de peste 2,62 miliarde de euro la cinci luni. Printre motive se numără şi faptul că bugetul de salarii a crescut în primele cinci luni cu 16% faţă de acelaşi interval al anului trecut, până la 5 miliarde de lei, ca urmare a faptului că nu au fost anulate majorările salariale ale bugetarilor acordate în euforia electorală generală de la finele lui 2008. În mediul privat salariile fie au îngheţat fie au scăzut cu 10-20%.

Cheltuielile cu bunurile au scăzut cu numai 5%

Mai mult decât atât, Guvernul nu a scăzut, în ciuda promisiunilor repetate, nici cheltuielile care nu au legătură cu salariile sau cu pensiile, respectiv banii daţi pe bunuri şi servicii. Astfel, în ciuda faptului că Finanţele au fost nevoite să împrumute peste 11 miliarde de euro de la bănci pentru a acoperi cheltuielile statului, Executivul nu a redus decât cu 5% cheltuielile cu bunurile şi serviciile plătite de stat în primele cinci luni ale acestui an faţă de perioada anterioară, respectiv cu 136 milioane de euro, până la 2,57 miliarde de euro, conform execuţiei bugetare pe primele cinci luni, document oficial făcut public de Finanţe cu o întârziere de cel puţin o lună faţă de data programată.

În ciuda declaraţiilor ameninţătoare la adresa firmelor româneşti, suspectate de evaziune fiscală, principala problemă a statului nu este venitul obţinut din taxele şi impozitele aplicate mediului de afaceri sau pe salarii, ci scăderea consumului în general. În timp ce veniturile fiscale pe profit, salarii, venit şi câştiguri au crescut cu 2,2% în perioada ianuarie-mai 2009 faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv un plus la buget de 72 milioane de euro, încasările din TVA s-au prăbuşit cu 15,7%, rezultând un minus de 630 de milioane de euro la veniturile statului.

* 2,61 miliarde de euro este diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile statului. Veniturile au scăzut cu 7% iar cheltuielile au crescut cu aproape 7% faţă de primele cinci luni din 2008

* 5%, scăderea înregistrată la capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii. În bani, statul nu a reuşit să reducă aceste cheltuieli decât cu 136 de mil. euro, până la 2,5 mld. euro

* 16,1%, creşterea bugetului alocat salariilor bugetarilor faţă de 2008. În total, statul a dat în primele cinci luni din 2009 cinci miliarde de euro pe leafa angajaţilor

* 1,5 mld. euro, investiţiile în economie făcute de la bugetul de stat în cinci luni, neincluzând cele efectuate de administraţiile locale. Faţă de 2008, scăderea este de 20%

* 555 milioane de euro, valoarea totală a dobânzilor plătite de stat către bănci. De la începutul acestui an Finanţele au împrumutat peste 11 mld. euro de la bancheri