Din 2010 România ar putea avea un nou minister: Ministerul Dobânzilor. Anul viitor, statul ar putea avea de plătit dobânzi de până la 1,6% din PIB, adică mai mult decât bugetul pe anul acesta pe care îl au Transporturile, de 1,4% din PIB.

În bani, statul va plăti creditorilor dobânzi de până la două miliarde de euro în 2010, echivalentul unei autostrăzi noi de câteva sute de kilometri.

România ar putea fi prinsă în scurt timp într-o capcană financiară mortală: se va împrumuta din ce în ce mai mult pentru a-şi plăti creditele pe care le-a luat deja pentru că refuză să reducă deficitul bugetar, respectiv statul cheltuieşte în continuare mult mai mult decât încasează.

"Vom ajunge la acest lucru dacă vom continua să avem deficite bugetare atât de mari, pe care ne va fi din ce în ce mai greu să le finanţăm. În acordul cu FMI se precizează că serviciul datoriei publice va ajunge la 1,6-1,7% din PIB anul viitor, ceea ce este foarte mult pentru o ţară care are venituri de numai 31% din PIB, faţă de o medie europeană de 44% din PIB", a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.

În primele opt luni ale acestui an datoria publică a României a crescut cu peste 6,7 miliarde de euro, până la circa 33 de miliarde de euro. În acelaşi interval de timp statul a plătit dobânzi în valoare de aproape 900 de milioane de euro creditorilor, cifră care a trecut de un miliard la finele lui septembrie. Practic, 14% din datoria publică pe care a acumulat-o România anul acesta s-a dus numai pe plata dobânzilor.

Finanţele, la mila bancherilor

Statul a împrumutat până acum în 2009 peste 54 de miliarde de lei de la bănci, pentru a-şi onora plăţile, adică de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut. La mijlocul verii, situaţia a fost atât de disperată, încât statul a fost nevoit să se împrumute de pe o zi pe alta, adică la o maturitate de trei zile.

Cum România a pierdut miliardul de euro de la Comisia Europeană pe care îl putea primi în decembrie, plată amânată până în ianuarie din cauza crizei politice, Finanţele sunt în situaţia de a face rost, în numai două luni, de aproape trei miliarde de euro de pe piaţa internă. Statul este însă la mila bancherilor. După semnarea acordului cu FMI dobânda la care s-a împrumutat statul a scăzut treptat de la peste 14% pe an la puţin peste 10% pe an.

Dată fiind criza politică şi posibila încălcare a acordului cu Fondul, bancherii vor acum dobânzi mai mari, de peste 10%. Joi Finanţele au anunţat că vor să împrumute circa 950 de milioane de lei, peste 220 de milioane de euro. Băncile au oferit 1,45 miliarde de lei însă statul nu a luat nimic. "Cel mai probabil băncile au cerut randamente de peste 10%, ceea ce a determinat statul să renunţe la acest împrumut", explică Dumitru.

Vineri statul mai are programat un împrumut, de data aceasta în euro, în valoare de 400 de milioane, pe o durată de trei ani. Strict matematic, dobânda anuală ar trebui să fie de circa 5,2%-5,3%. Bancherii însă ar putea cere, motivaţi de nevoia de bani a statului şi de criza politică, dobânzi mai mari. "Cred că suma pe care o va lua statul va fi mult mai mare. 400 de milioane de euro este o cifră indicativă. Rămâne de văzut la ce dobândă sunt dispuse băncile să împrumute statul în condiţiile de acum însă", este de părere economistul şef al Raiffeisen.