Locale Altele
Miercuri, 21 August 2019
Mie, 21 Aug 2019
LocaleSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneEvenimentPoliticEconomicSocialDivertismentPersonalităţiExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
FMI nu ne mai dă bani, România ajunge la mila băncilor
Evenimentul Zilei  - Vineri, 6 Noiembrie 2009
Fondul Monetar Internaţional urmează exemplul Comisiei Europene şi amână tranşa a treia a împrumutului până în ianuarie, din cauza crizei politice şi a rezultatelor economice slabe.

Guvernatorul BNR confirmă întârzierea plăţii, astfel că statul depinde de bunăvoinţa bancherilor pentru a găsi surse de finanţare la costuri acceptabile. "Deşi nu am reuşit să definitivăm analiza, vom continua să lucrăm de la sediile noastre. Suntem pregătiţi să trimitem misiuni de evaluare de îndată ce situaţia o va permite", a declarat şeful FMI la Bucureşti Jeffrey Franks.

Oficialii Comisiei Europene spun că s-au înregistrat progrese semnificative, în special în ceea ce priveşte politiciel financiare, balanţa de plăţi şi măsurile luate de Guvern pentru reducerea
cheltuielilor. Aceştia au reiterat că vor relua discuţiile după ce Parlamentul va valida noul Guvern şi va adopta bugetul pe 2010. Ulterior, CE va elibera tranşa
de 1 miliard de euro.

Garanţii electorale

Până acum, România a primit două tranşe din împrumutul de la FMI, în valoare de 6,57 miliarde euro. La jumătatea lunii decembrie, conform acordului, Fondul trebuia să vireze cea de a treia tranşă de 1,5 miliarde euro. Aceşti bani nu vor veni, întrucât România nu a îndeplinit ţintele stabilite pentru luna septembrie, una dintre acestea fiind adoptarea bugetului de stat pentru 2010.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că se aşteaptă la o întârziere a celei de-a treia tranşe a împrumutului de la FMI, "lucrurile părând evidente în acest moment". Preşedintele Traian Băsescu spune că oficialii FMI, Băncii Mondiale şi CE au venit în România în speranţa că primul ministru desemnat Lucian Croitoru va fi validat de Parlament. Oficialii nu se vor întoarce în România de abia după ce ţara noastră va avea un "Guvern legitim".

Preşedintele Băsescu a dat din nou asigurări că România va plăti pensiile şi salariile în lunile noiembrie şi decembrie, doar că pentru sumele contractate va plăti
dobânzi mai mari.

Colţii bancherilor


Oamenii de afaceri spun că amânarea celei de a treia tranşe a împrumutului de la FMi nu va afecte radicale, însă bancherii încep să ridice din ce în ce mai multe pretenţii în relaţiile cu Ministerul de Finanţe.

"Unui stat nu are ce să i se întâmple în mod radical în această situaţie (amânarea tranşei, n.r.) Ne vom împrumuta. Sectorul bancar îşi arată deja colţii şi nu mai face ce vrea  Ministerul de Finanţe", a declarat pentru evz.ro reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

Ca să facă faţă costurilor ridicate impuse de bănci, Guvernul va fi forţat să elimine cheltuielile excesive. De exemplu, spune Pârvan, Ministerul de Finanţe ar putea renunţa la cel milioanele de euro alocate pentru combustibili, în condiţiile în care a eliminat deductibilitatea costurilor suportate de firme pentru astfel de achiziţii.

Campania buclucaşă


Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că astăzi, la întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, că înţelege că România trece printr-o perioadă dificilă, ca urmare a crizei politice. Din această cauză, bugetul de stat pe 2010, condiţie esenţială pentru ca ţara noastră să primească banii de la FMI, nu a fost încă aprobat. Cât timp Parlamentul nu va valida un nou Guvern, bugetul nu poate fi adoptat.

Băsescu spune că FMI a cerut în mod expres:

  • un Guvern legitim
  • aprobarea bugetului de stat până în prima decadă a lunii decembrie, înainte de 10 decembrie când are loc întâlnirea conducerii FMI
  • legea răspunderii fiscale să fie adoptată de parlament înainte de sfârşitul anului

PNL şi PSD doresc un Guvern condus de Iohannis, format din tehnocraţi, potrivit preşedintelui Traian Băsescu. Minorităţile nu ar refuza un astfel de Guvern, susţinând însă nevoia ca şi politicienii să facă parte din noul cabinet. PDL doreşte un Guvern politic. Preşedintele l-a desemnat pe Liviu Negoiţă, primarul Sectorului 3 al Capitalei, ca premier.

Surse apropiate negocierilor, citate de Mediafax, au afirmat că banii de la FMI, care ar fi trebuit folosiţi la plata pensiilor şi a salariilor, nu vor fi viraţi.

"FMI înţelege că într-o perioadă electorală niciun partid nu va dori să-şi asume public astfel de măsuri. Programul este în parametri, dar aprobarea tranşei va fi amânată cu cel mult o lună", au declarat sursele citate.

Din cauza neîndeplinirii sarcinilor asumate, şi Comisia Europeană a decis ca cea de a doua tranşă, în valoare de 1 miliard de euro, să fie virată de abia în luna ianuarie. Împrumutul acordat României de CE se ridică la 5 miliarde euro, pe o perioadă de doi ani.

După întâlnirea de astăzi cu preşedintele Traian Băsescu, FMI, Banca Mondială şi CE vor susţine o conferinţă de presă comună, pentru a prezenta raportul preliminar al evaluării.

Ulterior acestei întâlniri, Traian Băsescu le-a spus liderilor partidelor parlamentare că România "o problemă fundamentală care ţine de finanţarea externă a României".

Evaluarea, la final

Săptămâna aceasta, delegaţia FMI a avut întrevederi cu reprezentanţii Guvernului, ai BNR şi ai partidelor parlamentare. Potrivit şefului FMI în România, întâlnirea avută aseară cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României a decurs foarte bine, însă oficialul a refuzat să facă referiri la situaţia arieratelor la 30 septembrie sau deficitul bugetar.

În urma a zece zile de evaluare, delegaţia FMi va face public raportul luni. Statul român nu a reuşit să respecte condiţiile impuse de Fond, iar Comisia Europeană a anunţat că va vira tranşa din împrumut de abia în 2010. Ieri, Ministerul de Finanţe nu a reuşit să se împrumute de la bănci, întrucât bancherii nu vor să mai crediteze statul, cât timp dobânzile plătite sunt mici.

Ţinta de deficit, depăşită din nou

Fondul condiţionează acordarea integrală a împrumutului de îndeplinirea unor condiţii, cum sunt menţinerea deficitului bugetar la 7,3% din produsul
intern brut şi adoptarea bugetului pe 2010. Surse apropiate negocierilor, citate de Mediafax, au afirmat că Executivul a cerut FMI ca să accepte un deficit de 7,8% pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice.

Dacă secretarul de stat din Ministerul Muncii, Mihai Şeitan, spune că pragul de 7,3% va fi depăşit, actualul ministru de Finanţe, Gheorghe Pogea speră ca depăşirea să nu fie prea mare.

În ceea ce priveşte bugetul de stat pe 2010, acesta poate fi supus atenţie aleşilor doar de un nou Guvern, validat de Parlament.

Una dintre soluţiile propuse de FMI pentru reducerea cheltuielilor este reforma sistemului public. Şeitan a arătat că România s-ar fi încadrat într-un deficit de 7,3% din PIB în acest an dacă legile de reducere a cheltuielilor ar fi fost aprobate în trimestrul III, astfel încât să poată fi aplicate începând cu trimestrul IV, transmite Mediafax.

Băncile, la raport

De asemenea, miercuri, şefii principalelor nouă bănci străine prezente pe piaţa românească sunt aşteptaţi la o întrevedere cu FMI la Bruxelles. Discuţiile vor viza evoluţia angajamentelor asumate de acestea.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

FMI cere reducerea cheltuielilor bugetare

Conform scrisorii suplimentare de intenţie la acordul stand-by, Executivul are obligaţia de a reduce cheltuielile cu salariile bugetarilor, prin îngheţarea salariilor la nivelul anului 2010, precum şi concedierea unei părţi din personalul din aparatul de stat.

Pentru a atrage noi surse de venit, Guvernul trebuie să majoreze impozitele şi taxele, precum şi accizele la tutun şi combustibili.

Între măsurile cuprinse în Scrisoarea suplimentară de intenţie se numără şi:

  • îngheţarea salariilor bugetarilor până la intrarea în vigoare a legii salarizării unice, astfel încât să fie economisit 0,3% din PIB
  • restructurarea agenţiilor guvernamentale
  • aplicarea legii salarizării unice, care să conducă la reducerea cheltuielilor din sectorul public cu 0,66% din PIB în 2010
  • lărgirea bazei de contribuţii sociale din 2010 (conform noii legi a pensiilor, cei care obţin venituri din profesii liberale vor contribui la bugetul asigurărilor sociale)
  • controlul strict al modului în care se acordă pensiile de invaliditate, precum şi al pensionărilor anticipate, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielilor cu 0,2% din PIB
  • creşterea vârstei de pensionare
  • indexarea pensiilor în raport cu inflaţia
  • majorarea impozitelor pe proprietăţi
  • implementarea de sisteme electronice, astfel încât să se facă o economie de 0,8% din PIB
  • reducerea investiţiilor până la un "spaţiu pentru un buget de investiţii realist"
  • reducerea drastică a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în a adoua jumătate a anului, cu o sumă reprezentând 0,5% din PIB
Tags: fmi  transa  amanare  
2380 vizite
Distribuie pe