Locale Altele
Duminica, 16 Iunie 2019
Dum, 16 Iun 2019
LocaleSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneEvenimentPoliticEconomicSocialDivertismentPersonalităţiExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
România, singurul stat membru UE care plăteşte către Uniune mai mult decât absoarbe din fondurile europene
Gândul  - Miercuri, 11 August 2010
România este singurul stat mebru UE din toate cele zece ţări care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, care plăteşte către UE mai mult decât absoarbe din fondurile europene. Astfel, România este singura ţară din UE în poziţia de plătitor net la bugetul comunitar, cu un sold negativ de 455,9 milioane euro în perioada 2007-2009, şi o rată de absorbţie a fondurilor de coeziune de numai 10,1% în acelaşi interval.

"România este, din nefericire, singura ţară care a aderat la UE după 2004 aflată în poziţia de debitor net, luând în calcul doar fondurile post-aderare", a afirmat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consilului Fiscal, citat de Mediafax.

Astfel, plăţile efectuate de România către Comisia Europeană totalizează, în cei trei ani analizaţi, 3,68 miliarde de euro, respectiv 1,144 miliarde euro în 2007, 1,222 miliarde euro în 2008 şi 1,314 miliarde euro în 2009, potrivit raportului intitulat "Poziţia Finanţelor Publice în România - Comparaţii Internaţionale", prezentat miercuri de Consiliul Fiscal.

Pe de altă parte, veniturile obţinute de România din fondurile UE post-aderare au fost în aceeaşi perioadă de 3,225 miliarde euro - 663,1 milioane euro în 2007, 1,423 miliarde euro în 2008, respectiv 1,129 miliarde euro anul trecut.

În perioada 2007-2009, România a încasat un total de 703,4 milioane de euro drept subvenţii de la bugetul UE, respectiv 1,508 miliarde euro ca transferuri curente plătite de bugetul UE statului român.

Totodată, în 2007 şi 2008, raportul prezintă încasări totale de la bugetul UE de 59 milioane euro din transferuri curente plătite sectorului neguvernamental, 190,9 milioane euro ca transferuri de capital plătite statului român, respectiv 763,6 milioane euro reprezentând transferuri de capital plătite sectorului neguvernamental. Încasările României de la bugetul UE din aceste surse de venit nu sunt disponibile şi pentru anul 2009.

Astfel, România are statutul de plătitor net la bugetul UE, cu un deficit de 455,9 milioane euro în perioada 2007-2009, format din minusuri de 481,5 milioane euro şi 184,1 milioane euro în 2007 şi 2009, respectiv un plus de 209,8 milioane euro în anul 2008.

În acelaşi timp însă, România a avut încasări nete din fonduri de preaderare de 2,382 miliarde euro în cei trei ani.

În privinţa fondurilor de coeziune, UE a alocat României în perioada 2007-2009 suma de 8,67 miliarde euro. Autorităţile române şi Comisia Europeană au aprobat contracte reprezentând 56,9% din această sumă, respectiv 4,93 miliarde euro, dar România a încasat efectiv numai 10,1% din alocările totale, adică puţin peste 867 milioane euro.

Sectorul transporturilor, care a beneficiat de cele mai ridicate alocări din partea UE în cei trei ani analizaţi, respectiv de 2,04 miliarde euro, are şi cea mai mică rată de absorbţie, de 19,2% (391,6 milioane euro) în privinţa contractelor aprobate, respectiv numai 1,9%, adică 3,8 milioane euro, în ceea ce priveşte banii încasaţi efectiv.

Cea mai mare rată a plăţilor efective, raportat la sumele alocate, o înregistrează domeniul dezvoltării regionale, care a încasat 336,6 milioane euro (19,8%) din fondurile de coeziune de 1,7 miliarde euro alocate de UE pentru perioada 2007-2009. Totodată, au fost aprobate contracte pentru aproape 80% din sumă.

Rate scăzute de absorbţie a fondurilor de coeziune se mai înregistrează în sectoarele capacităţii administrative (3% încasări efective, contracte aprobate pentru 36,3% din alocări) şi asistenţei tehnice (3,3%, 50,7%), domenii pentru care s-au alocat de la UE cele mai mici sume, de 130 milioane euro, respectiv 80 milioane euro.

Un alt sector care a beneficiat de alocări importante dar nu a profitat decât în mică măsură este cel al mediului. Din totalul de 1,97 miliarde euro pus la dispoziţia României s-au tras efectiv numai 214,7 milioane euro (10,9% din sumă), iar valoarea contractelor aprobate se ridică la 1,27 miliarde euro (64,5%).

În zona capitalului uman s-au aprobat multe contracte, dar valoarea proiectelor executate şi plătite este redusă. Astfel, dintr-o alocare de 1,53 miliarde euro s-au accesat fonduri de numai 127 milioane euro (8,3%), în timp ce valoarea contractelor semnate se ridică la 1,26 miliarde euro (82,4% din total).

Domeniul competitivităţii economice ar fi putut primi 1,22 miliarde euro, însă valoarea contractelor aprobate în perioada 2007-2009 este de 562,4 milioane euro (46,1%), iar banii încasaţi totalizează numai 153,7 milioane euro (12,6%).

La finele lunii iulie, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale sunt îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene, care "arată foarte rău", precizând că va încerca să găsească împreună cu Guvernul strategii de atragere a finanţărilor UE.

Ulterior, pe 1 august, premierul Emil Boc a cerut prefecţilor să verifice contractele finanţate din fonduri UE, arătând că proiectele înregistrează întârzieri de până la un an faţă de graficul stabilit, întârzieri generate nu de instanţele judecătoreşti care rezolvă contestaţiile, ci de documentaţiile prost întocmite.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc i-au transmis în luna iulie ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, că are mult de recuperat în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, iar acest proces va trebui accelerat în perioada următoare, după ce între 2007-2009 nu s-a făcut nimic.

2412 vizite
Distribuie pe