„Sâmbăta neagră”: aşa a fost botezată ziua în care peste 270 de palestinieni au murit şi alţi 700 au fost răniţi în urma celor mai ample atacuri aeriene lansate de armata israeliană în Fâşia Gaza.

Raidurile aeriene de sâmbătă au venit în replică la nenumăratele atacuri cu rachete Qassam lansate de militanţii palestinieni către teritoriul israelian. De câteva săptămâni, Israelul a cerut în mod repetat oprirea acestor atacuri, solicitări ignorate de organizaţia Hamas.

Rachetele lansate de avioanele israeliene erau menite să distrugă ţinte ale fundamentaliştilor militanţi Hamas, ce au reuşit să obţină, în urmă cu 18 luni, controlul asupra Fâşiei Gaza, relatează The Times. Una dintre ţintele bombardate a fost şi biroul premierului palestinian Ismail Haniyeh, care nu se afla în clădire în momentul atacului. Conducerea Hamas din Gaza s-a ascuns în subteran, la scurt timp după declanşarea ofensivei.

Deşi au lovit câteva sute din aceste obiective, (baze de lansare a atacurilor, depozite de armament) rachetele au luat şi viaţa multor copii care se întorceau de la şcoală şi a unor poliţişti care depuneau jurământul şi chiar a şefului poliţiei din Gaza. O altă rachetă a distrus postul de poliţie din Rafah, controlat tot de Hamas, iar altele au atins o moschee şi un post de televiziune al organizaţiei - Al Aqsa TV.

Atac de o forţă fără precedent

Modalitatea în care a decurs raidul aerian israelian este fără precedent: zeci de avioane de luptă au venit dinspre mare şi au lansat o ploaie de rachete asupra a sute de obiective: posturi de poliţie, centre de comandă Hamas, baze de antrenament şi depozite ilegale de arme. A urmat apoi un al doilea val de atacuri aeriene: 20 de avioane israeliene s-au întors şi au lansat alte 50 de rachete asupra militanţilor care ieşiseră din ascunzători şi se pregăteau să riposteze. Ţintele au fost alese de armata israeliană pe baza informaţiile transmise de dronele ce pătrunseseră anterior în spaţiul aerian al Fâşiei Gaza. Apoi, duminică dimineaţa, un nou atac aerian a fost lansat pe teritoriul palestinian. Raidul a vizat un camion-cisternă în apropiere de Rafah, la frontiera cu Egiptul, care a luat foc şi a provocat incendii la mai multe case din vecinătate.

Liderii Hamas, luaţi prin surprindere

Ofensiva israeliană a luat Hamas prin surprindere: organizaţia (trecută de SUA şi alte ţări pe lista organizaţiilor teroriste) se aştepta la o riposta israeliană, dar îşi închipuiau că Israelul se va mobiliza abia în urma şedinţei de guvern de duminică. În schimb, Tsahal (armata israeliană) a atacat sâmbătă (care este zi de repaus pentru israelieni), după ce a primit informaţii că lideri ai Hamas şi oficiali militari se află în interiorul unor clădiri ţinute sub observaţie. În ultimele săptămâni, nu mai puţin de 200 de rachete ale militanţilor Hamas au vizat teritoriul israelian.

În ciuda carnagiului de la sfârşitul săptămânii, liderii Hamas nu par dispuşi să lase armele. Organizaţia a ameninţat că se va răzbuna şi mai crunt. „Hamas va continua rezistenţa până la ultima picătură de sânge”, a declarat Fawzi Barhoum, un purtător de cuvânt al Hamas, citat de The Times.

Ca urmare, Hamas a cerut aripii sale armate, brigăzile Ezzedin al-Qassam, să „îşi pună în aplicare toate mijloacele pentru a împiedica sioniştii să doarmă”. Şi într-adevăr, în cursul aceleiaşi zile de sâmbătă. peste 70 de rachete şi obuze au fost lansate ca ripostă împotriva Israelului. Aceste tiruri au provocat moartea unui civil şi rănirea altor patru, potrivit armatei israeliene.

„A venit timpul pentru război”

Şi din perspectiva israeliană, violenţele sunt departe de a fi luat sfârşit. Ehud Barak, ministrul israelian al Apărării, a declarat, potrivit The Times, că va extinde operaţiunilor, dacă se va dovedi necesar. „Există o vreme pentru pace şi o vreme pentru război. Acum a venit timpul pentru război”, a spus Barak, fără a preciza dacă va ordona şi o incursiune terestră în Fâşia Gaza. Totuşi, surse din serviciile de informaţii au indicat că Israelul a ordonat câtorva sute de militari în rezervă să revină în serviciul activ, semn că o operaţiune terestră este mai mult decât probabilă. Potrivit presei israeliene, armata a început să maseze trupe într-un sector limitrof Fâşiei Gaza, unde au luat poziţii unităţi blindate suplimentare de rezervişti.

Dezastru umanitar

După ce rachetele au încetat să cadă, a urmat haosul: nori groşi de fum peste întreaga regiune, familii care îşi căutau cu disperare copiii dispăruţi. Zeci de femei au luat cu asalt morga din localitatea Rafah, rugându-se de paznici să le lase să intre ca să vadă dacă şi copilul lor se află printre cei morţi.

În plus, răniţii care nu au mai avut loc în spitalele din Fâşia Gaza au luat drumul Egiptului pentru a fi trataţi, însă au fost opriţi la graniţă de militanţii Hamas, a afirmat ministrul de externe egiptean, Ahmed Aboul Gheit. Israelul a promis, în schimb, că va da voie unui convoi umanitar să intre în Fâşia Gaza.

Condamnări şi proteste

Imediat după atacurile aeriene, proteste masive au izbucnit în oraşele arabe din Israel, în Cisiordania şi mai ales în Hebron, unde zeci de tineri au aruncat cu pietre în forţele israeliene, care au ripostat cu arme sonice şi gaze lacrimogene. Preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, a turnat şi el gaz peste foc şi a calificat ofensiva israeliană drept o „agresiune laşă” şi „un masacru”.

În oraşul sfânt Betleem (locul unde s-a născut Isus şi unde sărbătoarea durează în fiecare an până când şi ortodocşii sărbătoresc Crăciunul), autorităţile locale au stins luminile de sărbătoare şi au închis magazinele în semn de protest faţă de acţiunile Israelului.

Tot în semn de protest a fost chemat şi ambasadorul israelian în Egipt de autorităţile acestui stat. Egiptul este mediatorul tradiţional în conflictul din Orientul Mijlociu şi ieri a înmânat o notă de condamnare ambasadorului israelian faţă de acţiunile ţării sale în Fâşia Gaza.

Diviziuni la Consiliul de Securitate

Comunitatea internaţională este, ca de fiecare dată, lipsită şi de consens şi de mijloacele de a opri vărsarea de sânge. La Consiliul de Securitatea al ONU s-a adoptat rezoluţia devenită deja tradiţie în cazul conflictului israeliano-palestinian: îndemnul către ambele părţi de a opri focul. Totuşi, documentul nu menţionează nominal nici Israelul şi nici mişcarea islamistă Hamas.
Reacţia administraţiei SUA, aflată la sfârşit de mandat, a fost cea mai dură pe plan internaţional. Secretarul de stat american Condoleezza Rice a acuzat Hamas că a încălcat armistiţiul cu Israelul. „Statele Unite condamnă ferm atacurile repetate cu rachete şi mortier împotriva Israelului şi consideră Hamasul responsabil pentru încălcarea armistiţiului şi pentru reluzarea violenţelor în Fâşia Gaza”, se arată în declaraţia dnei Rice.