Locale Altele
Marti, 18 Iunie 2019
Marti, 18 Iun 2019
LocaleSportLocalInternInternaţionalAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
Gyenes: „Într-o zi o să câştig Raliul Dakar“
Evenimentul Zilei  - Duminica, 11 Ianuarie 2009
Mani Gyenes a încheiat prematur cel de-al doilea Raliu Dakar din viaţa sa. El a abandonat duminica trecută, în etapa a doua, după o căzătură care i-a afectat braţul stâng.
 
Mani a revenit miercuri în România, iar ieri a povestit pentru EVZ aventurile pe care le-a trăit în raliul organizat anul acesta în Argentina şi în Chile.

EVZ: Mani, cu ce viteză ai mers cel mai mult la Raliul Dakar?
Mani Gyenes:
Cu 160 de kilometri pe oră. Am mers mai încet fiindcă mă temeam să nu mi se topească roţile. Puteam accelera până la 170. Mai mult nu poate motocicleta mea.

La ce te gândeai când mergeai cu motorul prin stepa Argentinei?

Când traseul era mai simplu aveam timp să mă gândesc la toate, la viaţă... Mai mă întâlneam pe traseu cu Romeo Duicu şi mai vedeam câte un peisaj interesant... Ne aşteptam unul pe altul, ca să comentăm. Era frumos, mai făceam câte o pauză să alimentăm, să mâncăm o ciocolată...

Colegul tău, Frans Verhoven, te-a lăudat într-un interviu. A spus că eşti puternic şi că într-o zi ai putea triumfa la Dakar...

Da, mă uitam că etapa a şaptea a fost câştigată de un coleg de la Vectra Racing Team, chilianul Francisco Lopez. Are 30 de ani. Eu am 24 şi aş vrea ca la vârsta lui să câştig Dakarul. Cu noroc şi cu susţinere din partea echipei mele, mă gândesc uneori că într-o zi o să câştig această cursă infernală.

Când te-ai urcat prima dată pe o motocicletă?
Prima dată m-am urcat pe un scuter prin ’99 - 2000. Şi chiar la prima mea experienţă pe un scuter, l-am dat de un copac şi l-am spart! Nu m-am descurajat. În 2006, Szilvester Zsolt s-a întors de la Dakar şi mi-a zis: „Nu vrei să mergi şi tu în Dakarul viitor?“. M-a lăsat mască! Nici nu mă gândisem până atunci la aşa ceva.

Mergi cu motorul prin oraş?
Rar. Am un scuter şi mai mă dau cu el. Dar cel mai mult merg cu maşina, am un Audi Quattro 4x4. Sunt prudent, prietenii îmi mai zic să accelerez, pentru că maşina e puternică, dar eu merg foarte încet. N-am avut niciun accident, n-am avut niciodată permisul reţinut.

Ce le-ai recomanda motocicliştilor care gonesc prin oraşe?
Am prieteni aici, în Satu Mare, care au motoare şi le-am zis de atâtea ori să le vândă, să scape de ele, pentru că sunt periculoase.

Te-ai gândit vreodată să treci de la motociclete la maşini?
Da, când am căzut acum, în Argentina. Stăteam şi mă uitam cum veneau peste mine alţi motociclişti, în aceeaşi groapă, şi mă gândeam: „Uite, mă, dacă aş fi fost cu maşina, n-aş mai fi păţit aşa ceva!“

ATITUDINE

Fără frică de moarte


În ziua în care Gyenes şi Butuza au abandonat, Dakarul şi-a luat primul tribut. Pilotul francez Pascal Terry a murit. Vineri, un camion care transporta echipament logistic pentru raliu a avut o coliziune frontală cu un alt autovehicul, în Chile. Cele două persoane din maşina lovită au decedat.

„Nu m-am gândit niciodată că aş putea rămâne într-un scaun cu rotile sau că aş putea muri. Nu am voie să gândesc aşa. Dacă pleci cu frica asta, atunci e mai bine să îţi alegi alt sport“, spune Mani Gyenes. Romeo Duicu, singurul român rămas în Raliul Dakar, se situează în clasamentul general pe locul 67 din 139 de motociclişti rămaşi în concurs.

Tags: mani  gyenes  victorie  dakar  
1504 vizite
Distribuie pe