Fotbaliştii meseriaşi de la Draxlmaier
Sergiu Lenghel - Joi, 22 Iulie 2010
Muncesc în fabrică şi joacă fotbal din pasiune. Vorbim despre nişte sătmăreni care alcătuiesc o echipă de fotbal ce reprezintă cea mai mare fabrică din judeţ: Dräxlmaier.
Tradiţia sportului cu mingea rotundă la firma germană există încă de acum zece ani, iar de când inginerul Maiorciac Zsolt a devenit managerul echipei, fotbaliştii amatori au reuşit să impresioneze şi în campionatul judeţean.
După modelul Insulelor Feroe, cu fotbalişti care lucrează ca bucătari sau se ocupă cu pescuitul, sătmărenii noştri au o a doua "meserie". Atunci când nu lucrează la cablajele auto pentru cele mai scumpe maşini din lume, unii angajaţii de la Dräxlmaier îşi arată măiestria pe terenul de fotbal. Week-endul trecut au fost în oraşul Vilsbiburg din Germania, locul unde se află "firma mamă", unde au participat la un campionat de fotbal rezervat filialelor DRM din toată lumea.
"Se joacă din doi în doi ani în Germania şi am fost pe podium mereu. Acum am ratat la mustaţă finala cu colegii noştri din Vilsbiburg, dar important e că nu ne-am făcut de ruşine" - spune Maiorciac Zsolt, un sătmărean de 30 de ani, manager al echipei din anul 2004. Inginerul a întinerit echipa fabricii, mai ales că avea nevoie de oameni care să facă faţă şi la Someşul Oar, echipa formată tot din muncitorii de la Dräxlmaier, fabrică ce numără în prezent aproximativ 4.000 de angajaţi. Au fost aleşi 22 de jucători pentru a evolua pentru filiala sătmăreană a firmei germane, care deţine fabrici în mai multe localităţi din România, dar şi în ţări precum Ungaria, Cehia, Serbia, Anglia, Tunisia, China, Mexic, Egipt sau Statele Unite ale Americii.
Fie că sunt ingineri sau simpli muncitori "pe bandă" la fabrica din Satu Mare, aceştia îmbracă echipamentul sportiv şi se simt adevăraţi fotbalişti. Rezultatele nu au întârziat să apară, atât pe plan local, cât şi la campionatele mondiale unde se întâlnesc din doi în doi ani "muncitorii sportivi". "De fiecare dată ne luăm cu noi şi suporteri. Nu se poate un meci fără cei care ne susţin. Am jucat week-endul trecut şase meciuri într-o singură zi. A fost obositor, dar trebuia să fim luni la serviciu. Au venit cu noi şi alţi colegi, dar şi prietenele sau soţiile. Am oprit în Viena, ne-am făcut poze pe la Parlament, iar în Vilsbiburg, nu am cuvinte.. e un oraş din landul Bavaria, a fost superb" - povesteşte inginerul Maiorciac, care a fost căpitanul echipei sătmărene.
Chiar dacă la aceste turnee nu se pun la bătaie premii substanţiale, experienţa unei astfel de întâlniri cu angajaţi ai fabricii Dräxlmaier din toată lumea este de bun augur, mai ales că totul se face mai mult pentru plăcerea de a juca fotbal şi distracţiile din "repriza a treia". "Suntem veterani acolo, dacă pot să mă exprim aşa. Avem o rivalitate cu Piteştiul, pe care i-am bătut de cele mai multe ori. E distractiv. Păcat că nu am stat mai mult, poate data viitoare...Bineînţeles că după meciuri ne-am relaxat la berea nemţească. Nu puteam să ratăm aşa ceva, mai ales în ţara unde s-a inventat berea. Pot spune că atmosfera e ok, iar de când a ieşit Germania din recesiune, nouă ne merge bine la serviciu. Lucrăm ore suplimentare sâmbătă şi duminica" - adaugă Maiorciac, care lucrează ca inginer de şapte ani la Dräxlmaier.
La sfârşitul săptămânii trecute, echipa DRM Satu Mare a jucat în grupă cu Tunisia (1-0), Timişoara (0-0) şi Polonia (3-0). În sferturile de finală a bătut cu un rezultat zdrobitor echipa din Serbia (4-0), iar în semifinale s-a reîntâlnit cu echipa de la Timişoara, pe care a învins-o la un scor de neprezentare (3-0).
În finală a întâlnit reprezentanţii ţării gazde, scorul fiind alb în primele 90 de minute, iar după prelungiri s-a ajuns la penalty-uri. Deşi au pierdut finala, sătmărenii au avut în echipă golgheterul campionatului, în persoana lui Kirner Janos, pe cel mai bun portar, Marius Coman, şi au obţinut şi titlul de Fair-Play pentru toată echipa echipa, deoarece niciun jucător nu a fost "amendat" de arbitru cu vreun cartonaş. Un transfer de ultim moment l-au făcut în urmă cu două luni, când Nagy Zoltan, în vârstă de 18 ani, a devenit cel mai tânăr jucător. "Veteranul echipei este Bodi Attila, ajuns la vârsta de 40 de ani, care "încă mai aleargă ca iepurele" - după cum declară managerul Maiorciac. La aşa echipă, nici antrenorii nu sunt de ici de colo. Cuplul Nagy Istvan, un fost jucător la Olimpia, respectiv Andrei Estinca, care a ajuns şi pe la Rapid Bucureşti, antrenează în timpul liber echipa DRM, şi ei fiind tot angajaţi la fabrică.
Deşi spune că joacă la nivel de amatori în Liga a IV-a a Campionatului Judeţean de fotbal, managerul-inginer Maiorciac Zsolt afirmă că Someşul Oar, adică aceiaşi muncitori de la Dräxlmaier, s-au calificat mai departe la faza inter-judeţeană a Cupei României, având de disputat un meci cu Luceafărul Oradea.
|
Statistici
