Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică a anunţat că va lansa, în luna octombrie, prima rachetă românească în spaţiu.

Racheta Helen are 1.800 de kilograme, deci cântăreşte cam de 100 de ori mai puţin ca cele folosite de NASA, şi va fi lansată în prima zi a lunii octombrie. Data nu este bătută în cuie pentru că lansarea depinde de condiţiile meteo - cerul trebuie să fie senin, iar vântul să nu bată cu mai mult de 7 kilometri pe secundă.

Două nave ale Marinei Militare vor transporta racheta în largul Mării Negre. Va dura trei ore până va fi înălţată la altitudinea de 14.000 de metri de cel mai mare balon solar din lume (înalt cât opt blocuri de 10 etaje puse unul peste altul).

Acolo se va pune în funcţiune motorul care este alimentat cu apă oxigenată, iar racheta îşi va lua zborul spre spaţiu. Ajunsă pe orbită, Helen va fi redirecţionată spre Pământ, urmând să ajungă din nou în Marea Neagră.

Dumitru Popescu a visat de mic să zboare. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie, dar şi pe cele ale Facultăţii de Inginerie Aerospaţială. În 1999 a pus bazele ARCA, organizaţie care a adunat în câţiva ani peste 60 de membri: ingineri de aviaţie, ingineri electronişti, chimişti, profesori, economişti, studenţi şi chiar pensionari.

În 2002, Popescu a aflat de concursul Ansari X Prize, o competiţie destinată sectorului privat, ce avea ca ţintă zborul unei rachete care să atingă altitudinea de 100 km, adică limita unde începe spaţiul cosmic.

ARCA a construit în sediul din Râmnicu Vâlcea primele subansamble de rachetă, cu bani obţinuţi din donaţii şi sponsorizări, reuşind, în 2004, să fie a doua echipă din competiţie care să lanseze o rachetă cu combustibil lichid.

"A fost o luptă continuă de cercetare, dar mai ales de strângere de fonduri. Din păcate, în Europa oamenii sunt mai puţin visători ca în Statele Unite", spune Dumitru Popescu.

Din 2007, miza s-a mărit. Competiţia Lunar X Prize, realizată în colaborare cu Google, a pus la bătaie un premiu de 30 de milioane de dolari pentru prima echipă care va trimite o rachetă pe Lună. ARCA s-a înscris în concurs, situându-se printre favoriţi datorită inovaţiei din 2006 - cel mai mare balon solar din lume, cu ajutorul căruia urmează să fie lansate rachetele.

Apa oxigenată, combustibilul rachetei Helen

Racheta, care va încerca să ajungă în spaţiu, este proiectată şi construită în România. "Materialele sunt 100% româneşti, doar partea de electronică este importată. Dar 95% din rachetă e material românesc. Totul realizat în România", spune Dumitru Popescu.

Forma rachetei este una specială, cea a unui pion de şah, distingându-se de alte nave asemănătoare ce depind de forma aerodinamică. "Dacă am lansa această rachetă de la sol, nu s-ar înălţa mai mult de 12.000 de metri. Dar la 14.000 de metri, de unde va porni racheta, cu ajutorul balonului, atmosfera este cu 95% mai rarefiată ca la sol, iar frecarea cu aerul este mult mai mică", explică Popescu.

Altă inovaţie constă în combustibilul folosit. "Combustibilul este apa oxigenată. Nu este însă apa oxigenată pe care o luăm de la farmacie, este mult mai concentrată, cam 70%. Din ea rezultă vapori de apă încinşi şi oxigen care propulsează racheta. E un combustibil complet ecologic", spune Popescu. Zborul programat în octombrie este repetiţia generală pentru lansarea unei viitoare rachete spre lună.

"Pentru a câştiga Lunar X Prize, va trebui să lansăm racheta spre Lună până în 2012. Va fi o singură rachetă şi un singur zbor. Lucrul la racheta pentru Lună a început deja", a spus Dumitru Popescu, adăugând că orice sponsorizare este bine-venită. De altfel, oricine poate dona o sumă de bani pentru a ajuta la viitorul proiect, recompensa fiind trecerea numelui donatorului pe o plăcuţă care va rămâne într-o capsulă pe suprafaţa selenară, odată ce racheta va ajunge acolo.

Cosmonautul Prunariu: "Un proiect original şi fezabil"

Dumitru Prunariu, primul şi singurul român care a zburat în spaţiul cosmic, a declarat că lansarea primei rachete româneşti în spaţiu este "un proiect fezabil şi original ca tehnologie". "Cei de la ARCA sunt ambiţioşi şi noi îi apreciem foarte mult. Le doresc succes. Faptul că îşi susţin proiectele din fonduri private este cu atât mai important, pentru că iniţiativele private vor propulsa în România domeniul cercetării spaţiale", a declarat Prunariu.

Cosmonautul român a spus că apreciază mai ales folosirea balonului pentru ridicarea rachetei. "Este un proiect original, mai ales prin folosirea balonului solar, ca mijloc de ridicare a rachetei, procedeu care nu necesită platformă de lansare şi duce la economisirea de energie", a precizat Prunariu.