Este ora 4:00 dimineaţa. La Centrul Spaţial Kennedy al NASA de la Cape Canaveral (Florida, SUA), omul de ştiinţă Dumitru Haşegan nu are stare. Se uită mereu la ceas şi din când în când priveşte cerul. Pentru el, dar şi pentru cercetarea românească, poate fi o zi mare.

Naveta Discovery va decola pentru ultima oară şi va duce cu ea, spre Staţia Spaţială Internaţională, un experiment ştiinţific românesc. Primul experiment spaţial al nostru după 15 ani.

"România a trecut printr-o groapă în privinţa cercetării spaţiale. Ceea ce se întâmplă acum este o relansare a acestui domeniu. Aşteptăm, de aici din ţară, numărătoarea inversă. Sperăm să se lanseze naveta. Deocamdată semnalele sunt pozitive. Aşteptăm", spune Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române. S-a întâlnit adesea cu cercetătorii din echipa dr. Dumitru Haşegan, pe care îi caracterizează prin două cuvinte: "profesionişti adevăraţi".

Cum a ajuns România să facă experimente pe Staţia Spaţială Internaţională

"A fost un proces de selecţie. Au existat în total 34 de proiecte, 10 dintre ele trimise din România. Dintre cele 34, s-au ales 10, şi ne bucurăm că acesta este unul dintre ele. A fost singurul experiment românesc selectat", spune dr. ing. Dumitru Haşegan, directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale. Încordarea nu o simte numai el, ci şi colegii lui de echipă, rămaşi în ţară: fraţii drd. ing. Marian şi drd. ing. George Mogîldea, pe care îi are în subordine, dar şi două cercetătoare de la Institutul de Biologie al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioana Gomoiu şi drd. Elena-Daniela Mogîldea, soţia drd. George Mogîldea.

A nu se contamina alte planete

Proiectul lor, "Creşterea şi Supravie-ţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu", îşi doreşte să afle cum anume se modifică aceste organisme mici în Cosmos şi atinge o problemă tot mai importantă a spaţiului: contaminarea. "Atunci când te duci pe un alt corp ceresc, trebuie să fie totul curat. Nu trebuie să transporţi nimic viu pentru că acel organism poate să se înmulţească şi poate să strice echilibrul pe planeta respectivă", explică Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

Cercetătorii români muncesc de 5 ani de zile la proiect. Ar fi trebuit ca a-cesta să ajungă în spaţiu în toamnă, dar lansarea navetei Discovery a fost amânată de mai multe ori, începând din noiembrie 2010, din cauza unor probleme tehnice. Acum, toată lumea ţine pumnii strânşi. Discovery este cea mai veche din flota NASA, iar acesta va fi cel de-al 39-lea şi ultimul zbor al său. Apoi, naveta va ajunge la muzeu.

Mucegaiul românesc va sta 6 luni în spaţiu

"Ideea ne-a venit pur şi simplu. Am discutat, am văzut ce se cere. Scopul experimentului este studiul supravieţuirii şi dezvoltării unei specii de ciuperci în condiţiile spaţiului, adică în condiţii de imponderabilitate şi de radiaţie cosmică.

Este vorba despre o specie care se găseşte mai ales în bisericile vechi", spune Dumitru Haşegan. Naveta Disco-very va duce pe orbită patru containere care conţin culturi şi spori. Unul dintre ele va rămâne acolo timp de 6 luni, iar celelalte se vor întoarce pe Pământ după 11 zile.
După ce va ajunge în Cosmos, mu-cegaiul românesc va fi pozat din când în când de astronauţii de pe Staţia Spa-ţială Internaţională, iar fotografiile vor ajunge la cercetătorii noştri, care le vor analiza.

Dumitru Haşegan va rămâne în perioada următoare în SUA, pentru a repeta experimentele la sol, ca să compare datele. "Vrem să vedem dacă atât culturile, cât şi sporii se modifică sau nu la nivel genetic. Dacă se modifică, e clar, comportarea lor în spaţiu e alta decât pe Pământ. Orice fiinţă, orice organism îşi modifică proprietăţile chimice, fizice, inclusiv comportamentale, în Cosmos", spune drd. George Mogîldea. "Cercetarea spaţială este un domeniu nou. De ce fungi? Răspunsul e simplu. Pentru că nu s-au mai studiat. Iar doamna Gomoiu a făcut nişte experimente în Grecia şi a văzut că sunt organisme foarte rezistente", adaugă el.

Experiment cu bani de la UE

Fondurile pentru experiment au venit în mare parte de la Uniunea Europeană şi de la ROSA. "Banii sunt secundari aici, pe primul loc sunt capabilitatea şi oamenii. Domnul Haşegan e director la institut din "90, de când s-a înfiinţat. E un om foarte serios. În 1981 a elaborat o parte dintre experimentele ştiinţifice pentru programul lui Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român", spune Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române.

El atrage atenţia că astfel de studii sunt importante din două motive: "În primul rând, vezi ce se întâmplă acolo. Aşa s-a făcut şi cu cosmonauţii. Până să meargă ei în spaţiu, s-a dus Laika. Al doilea scop este ştiinţific. Poţi utiliza condiţiile de spaţiu cosmic ca să produci lucruri pe care nu le poţi produce pe Terra, care pot fi create doar în condiţii de microgravitaţie", spune preşedintele ROSA. "În privinţa cercetării spaţiale avem şi ce spune, şi ce face, trebuie să găsim şi înţelegere de unde trebuie", adaugă el.