În cadrul manifestărilor Zilelor Culturale Germane, organizate în acest an sub titlul „Vremuri în schimbare”, Forumul Democrat German a avut o iniţiativă inedită şi lăudabilă, invitând la o masă rotundă, la o discuţie cu public, reprezentanţi ai principalelor instituţii locale de presă, pentru a-şi exprima opiniile în legătură cu schimbările prin care a trecut breasla şi societatea în anii de după Revoluţie, precum şi despre perspectivele pentru următoarele două decenii.
Întâlnirea a fost găzduită sâmbătă de Fundaţia Sătmăreană pentru Cooperare Economică Internaţională, în sediul Camerei Meşteşugăreşti din Satu Mare, iar discuţiile au fost moderate de fostul manager cultural din partea Institutului pentru Relaţii Externe – IFA – din Stuttgart, Josef Sporer, care s-a îndrăgostit atât de tare de plaiurile sătmărene încât s-a stabilit la Halmeu-Vii, unde se ocupă cu viticultura.
La masa presei au luat loc redactorul-şef al Gazetei de Nord-Vest - Szasz Lorand, redactorul-şef al revistei germanilor din Nord-Vestul României, Schwabenpost - Gabriela Rist, redactorul emisiunii în limba germană Deutsch Express, care se difuzează la City Radio - Camelia Onciu, reporterul Nord-Vest TV Raluca Buzilă, corespondentul local al cotidianului maghiar Uj Magyar Szo - Sike Lajos, ziaristul free-lancer Marius Chinde, directorul postului local maghiar City Radio - Erdei Robert, subsemnatul din partea Satu Mare Online, iar ca invitaţi de onoare, redactorul emisiunii germane de la Televiziunea Română - Alex Mihăilescu şi redactorul cotidianului de limbă germană din Sibiu, Hermanstadter Zeitung - Ruxandra Stănescu.
În public au luat loc personalităţi ale comunităţii şvăbeşti sătmărene, elevi ai Liceului German „Johann Ettinger”, precum şi invitaţi din Germania, pentru care s-a asigurat traducerea sincron a dezbaterilor, şi cu toţii au fost foarte activi, adresând numeroase întrebări reprezentanţilor presei locale.
Colegii mai în vârstă au vorbit despre experienţele lor profesionale din presa de dinainte de 1989, precum şi despre impactul pe care le-au avut asupra lor schimbările din acel an şi din perioada ce a trecut de atunci, iar colegii care activează de mai puţin timp în presă au vorbit despre situaţia din prezent şi perspectivele pe care le întrevăd pentru perioada următoare.
Depănând amintiri din vremea dictaturii comuniste, decanul de vârstă al presei sătmărene, Sike Lajos, a vorbit despre mesajele codificate pe care le transmiteau uneori ziariştii în articolele scrise în limbajul de lemn specific epocii şi care erau înţelese de cei mai mulţi cititori, fentând astfel cenzura omniprezentă. A vorbit şi despre emoţiile puternice pe care i le-a oferit nou-dobândita libertate de exprimare în Decembrie 1989, precum şi perioadele tulburi şi greutăţile de natură economică ce şi-au pus amprenta asupra presei postdecembriste.
În legătură cu acest subiect, directorul City Radio, Erdei Robert, a definit paradoxul presei actuale: statul nu se mai implică, cel puţin teoretic, în politica redacţională a instituţiilor de presă, dar nici nu le mai oferă finanţare, ceea ce îngreunează funcţionarea acestor instituţii, dar le asigură, în acelaşi timp, independenţa editorială.
Toţi cei care au luat cuvântul au fost de acord că, în prezent, se simte o pierdere a contactului direct între ziarişti şi consumatori de presă, o creştere a presiunilor economico-politice exercitate de grupurile de interese care luptă pentru putere atât la nivel local, cât şi naţional, fenomen care progresează în paralel cu „diluarea” nivelului calitativ şi chiar pervertirea conţinutului editorial pe baza gusturilor îndoielnice ale unui public-ţintă cu un nivel cultural din ce în ce mai scăzut.
O speranţă pentru combaterea acestor fenomene ar putea fi dezvoltarea presei online sau a unei forme mixte de presă tipărită – audio-video – online, care, datorită accesibilităţii din ce în ce mai largi a Internetului, a interactivităţii şi a independenţei asigurate de costurile scăzute de funcţionare, ar putea să garanteze, mai ales generaţiilor tinere, accesul la un conţinut de calitate, cu posibilitatea exercitării fără limite a dreptului la libera exprimare, ceea ce constituie însăşi baza democraţiei.
Un punct de vedere interesant a fost exprimat de colegii de la instituţiile de presă puse în slujba minorităţii germane, ei recunoscând că le este greu să aibă o atitudine critică faţă reprezentanţii acestei comunităţi, care activează în administraţia publică, în viaţa politică, economică ori culturală a României.
În acelaşi timp, redactorul-şef al revistei Schwabenpost, Gabriela Rist, a găsit soluţia pentru supravieţuirea publicaţiilor destinate minorităţii germane, în condiţiile în care această comunitate este, numeric, în continuă scădere: în contextul integrării europene şi a interesului accentuat al investitorilor germani pentru România, în general, şi Satu Mare în special, tocmai aceşti investitori, precum şi elevii şcolilor germane constituie un public potenţial care poate să susţină timp de multe generaţii de acum încolo publicaţiile de acest gen.
În concluzie, participanţii la dezbatere au subliniat că presa a trecut prin numeroase schimbări în ultimele două decenii şi continuă încă să sufere de bolile adolescenţei, dar marile schimbări abia de-acum urmează şi se speră ca peste 20 de ani să se ajungă la o maturizare şi în acest mediu al societăţii româneşti.
Cu satisfacţia unei întâlniri utile pentru toţi cei care lucrează în breaslă, dar şi pentru cei interesaţi de activitatea noastră, le mulţumim organizatorilor, Forumul Democrat German şi Fundaţia Sătmăreană pentru Cooperare Economică Internaţională, şi sperăm că vor face o tradiţie din această manifestare.