Locale Altele
Miercuri, 21 August 2019
Mie, 21 Aug 2019
LocaleSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleMaterialSpiritualCasa meaGrădina meaLa birouGalerie FotoParty Foto
Experta în degustat bere
Evenimentul Zilei  - Duminica, 29 Noiembrie 2009
În urmă cu peste 5.000 de ani, un amestec banal de pâine şi apă a dus la obţinerea celei mai populare băuturi din lume: berea. Chiar dacă nu se ştie unde şi cum a fermentat la început, cercetătorii spun că totul se învârte în jurul cerealelor.

Cert e că, la ora actuală, în toată lumea se produc 20.000 de sortimente, a căror reţetă se bazează pe apă, malţ (din orz), hamei şi drojdie. Dar cum recunoşti o bere bună?

După 10 ani de experienţă într-o fabrică de profil, o degustătoare a dezbrăcat această băutură de aproape toate secretele şi a explicat pentru EVZ cum îţi dai seama dacă o bere este de calitate. Totodată, ea demontează câteva mituri care ţin de stratul de spumă şi de gustul amar.

Printr-o singură rotire a paharului până se formează o mică tornadă, o adulmecare uşoară şi, dintr-o singură înghiţitură, Liliana Soare îţi poate spune istoria berii din sticlă, ce-i lipseşte, ce are în plus sau unde nu s-a respectat reţeta. Manager la Departamentului de Calitate al fabricii Inbev din Ploieşti, face acest lucru de şapte ani.

Nicio sticlă de Stella Artois, Beck’s sau Bergenbier nu pleacă spre restaurante sau magazine
până nu are avizul ei şi a colegilor care evaluează berea în orb, la „tasting room”.

Gustul amar face diferenţa


Ritualul testării celei mai populare băuturi are loc, aproape în fiecare zi, cu aproximativ o oră înainte de masa de prânz, „atunci când toate simţurile sunt în alertă”. Înainte, camera se aeriseşte foarte bine pentru că „orice alt miros poate influenţa evaluarea”.

Până şi o banală alegere a paharului contează. Degustătoarea Liliana spune că indicat este cel de tip „lalea”, uşor închis spre gură, care menţine spuma mai mult timp.

„Când se toarnă, paharul se ţine la 45 de grade, apoi se îndreaptă şi spuma trebuie să fie exact cât două degete. Spuma nu poate rămâne la nesfârşit, însă atunci când lasă o urmă dantelată înseamnă că este o bere de calitate superioară”, explică experta. Peste toate acestea, cea mai importantă diferenţă o face gustul amar pe care îl lasă după fiecare înghiţitură.

Cu cât se pierde mai repede, cu atât e mai calitativă. „După ce e înghiţită, dacă gustul amar rămâne mai mult de 30 de secunde, a picat testul. De asemenea, atunci când este adulmecată, aceasta trebuie să miroasă a fructe sau, în unele cazuri, a legume fierte. De exemplu, se poate întâmpla ca în timpul procesării să capete miros de medicament sau un ingredient să iasă mai mult în evidenţă. Vedem unde s-a greşit, însă aceasta nu mai ajunge în piaţă”, spune degustătoarea Soare.

Limpede şi clară

Mitul că berea de la dozator face mai multă spumă pentru că e proaspătă e demontat, iar explicaţia vine de la robinetul tubului cu dioxid de carbon care nu e reglat. Berea trebuie să fie limpede şi clară.

„Sunt câteva sortimente care promovează tocmai ideea de bere tulbure, însă, în majoritatea cazurilor, cele de calitate sunt limpezi. Dacă nu sunt clare, înseamnă că există o problemă microbiologică”, precizează Liliana Soare.

Dacă, la vin, consumatorii îşi aleg sortimentul şi în funcţie de an, pentru că gustul se mai schimbă şi în funcţie de condiţiile meteo în care s-au copt strugurii, la bere trebuie să rămână acelaşi.

„Chiar dacă, spre exemplu, gustul orzului s-a schimbat pentru că a fost un an secetos sau ploios, noi trebuie să adaptăm reţeta astfel încât să iasă acelaşi gust al berii, altfel ne-am dezamăgi clientul şi l-am pierde”, explică degustătoarea, care crede că românii sunt mari consumatori de bere şi destul de pretenţioşi. Statisticile îi dau dreptate: în România, consumul de bere este de 93 litri pe cap de locuitor şi, ca performanşă, ne situăm în primele cinci ţări ale Europei.


EVALUARE

Cum caracterizează degustătorii berea

La fel cum se face pentru vinuri, şi la bere, degustătorii specializaţi fac caracterizări. Despre Stella Artois, de exemplu, o bere din clasa super premium, degustătorii spun că are „o aromă fină de fructe, în care poate fi distinsă o uşoară aromă de hamei. De asemenea, este uşor dulce şi amară, dar asprimea şi gustul amar nu sunt puternice”.

Despre Carlsberg, o bere din aceeaşi clasă, se spune că „are un aspect limpede, cu un luciu caracteristic, fără impurităţi şi culoarea galben pai. Mirosul este caracteristic, cu aromă de hamei, gustul este amărui, plăcut, iar spuma este albă, consistentă şi persistentă”. Bergenbier, dintr-o clasă mai populară, denumită de specialişti „lager”, este caracterizată ca fiind „o bere cu iz de fructe, are aromă distinctă de hamei, uşor dulce şi puternic amară, cu o oarecare asprime”.

Atunci când evaluează berea, degustătorii iau în calcul
senzaţia de dulce, amar, acru şi cea de sărat, care se resimte foarte puţin. În ceea ce priveşte mirosurile, există o listă pe care degustătorii o iau în considerare şi care conţine 35 de tipuri. Temperatura ideală de degustare este cuprinsă între 8 şi 13 grade C, iar pentru cea fără alcool scade până la 4 grade C.
Tags: degistare  bere  liliana soare  
3989 vizite
Distribuie pe