În România, aproximativ 20 la sută din populaţie suferă de boli psihice, iar jumătate dintre aceste persoane au depresie, spune reputatul psihiatru Florin Tudose, citând un studiu recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Specialiştii spun că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere a numărului de români depresivi şi în ceea ce priveşte formele severe ale bolii, care necesită spitalizare.

"Din 2006 şi până în prezent, numărul persoanelor care se internează cu depresie a crescut de la 33% la 41%, din cele aproximativ 30.000 de internări care se fac anual", apreciază prof. univ. dr. Radu Mihăilescu, directorul medical al Spitalului "Alexandru Obregia".

Pentru creşterea numărului de cazuri de depresie, psihiatrii dau vina, în primul rând, pe dificultăţile provocate de criza economică. "În perioadele de criză financiară şi socială, creşte nivelul de stres şi din această cauză numărul problemelor de sănătate mintală este mai ridicat, dintre acestea un loc important ocupându-l depresia şi anxietatea", explică dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru.

La rândul lor, psihologii apreciază că numărul românilor care vin la cabinet acuzând simptome de depresie a crescut. În ceea ce priveşte vârsta, cele mai multe persoane au între 20 şi 40 de ani, dar depresia poate apărea frecvent şi la vârsta a treia, spune psihoterapeutul Lena Rusti. Această afecţiune psihică apare, de obicei, atunci când o persoană simte că nu mai are soluţii pentru rezolvarea sarcinilor vieţii. În plus, de multe ori, depresia nu apare singură.

Adesea, spun psihologii, depresia este asociată şi cu anxietatea, mai ales atunci când persoana se simte neputincioasă în faţa rezolvării unei probleme apărute. "Depresia apare, în special, atunci când mediul este ostil. Criza financiară şi sărăcia ating multe pături sociale, astfel că oamenilor începe să le fie greu să supravieţuiască şi nu mai găsesc întotdeauna soluţii la problemele care apar, adesea financiare", precizează Lena Rusti, psihoterapeut la un cabinet particular din Bucureşti. Specialistul spune că sunt şi situaţii în care multe persoane duc depresia "pe picioare" - nu înţeleg ce se întâmplă cu ele, nu conştientizează această problemă, se culpabilizează, nu ştiu cui să ceară ajutorul şi, în final, ajung la sentimentul că nu mai există nicio soluţie.

"În aceste momente, când depresia nu este tratată, de multe ori se ajunge la sinucidere", atenţionează psihoterapeutul Rusti. Acesta este, de fapt, punctul în care depresia netratată devine gravă. "Depresia este principala cauză a suicidului. Tocmai acest aspect grevează această boală psihică", atrage atenţia prof. univ. dr. Florin Tudose, şeful secţiei de Psihiatrie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Atunci când aleg să-şi încheie socotelile cu viaţa, numărul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor. "Diferenţa este că, deşi tentativele de suicid sunt mai multe în cazul femeilor, cel mai adesea bărbaţii reuşesc să-şi ia viaţa", subliniază prof. Tudose.

Deşi tentativele sunt mai numeroase în cazul femeilor, acestea au o agresivitate şi, implicit, o autoagresivitate mai scăzută decât a bărbaţilor, motiv pentru care ele aleg alte metode de a-şi pune capăt zilelor, explică psihiatrul. Atunci când recurg la sinucidere, bărbaţii apelează la precipitarea de la înălţime sau la armele de foc. Specialiştii ne atrag atenţia că la semne precum tristeţe inexplicabilă, tulburări de somn, scădere în greutate, a potenţei sexuale sau a celei pentru plăcerile obişnuite ar trebui să ne adresăm medicului de familie, care să ne dea o trimitere pentru medicul psihiatru. În funcţie de gravitatea afecţiunii, depresia se poate trata fie numai cu ajutorul şedinţelor de psihoterapie, fie prin combinaţia acestora cu terapia medicamentoasă, care îmbunătăţeşte somnul şi apetitul, creşte puterea de concentrare şi buna dispoziţie.