Doi români au murit din cauza virusului West Nile. Alte şapte cazuri de West Nile, confirmate

Doi români au murit după ce au contractat virusul West Nile, transmis de ţânţari. Este vorba despre doi bătrâni. Unul dintre ei, în vârstă de 75 de ani, este din Bucureşti, din Sectorul 4. Cel de-al doilea deces a avut loc în judeţul Constanţa, la o persoană de 79 de ani.

În România s-au înregistrat şapte cazuri confirmate cu West Nile, iar două persoane au decedat, a anunţat în această seară ministrul sănătăţii Cseke Attila.

S-a infirmat posibilitatea unei epidemii cu virusul West Nile. Geza Molnar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a mai precizat că se aşteaptă în continuare la cazuri sporadice, dar posibilitatea să se ajungă la epidemie este foarte mică.

El a mai adăugat că vremea şi temperaturilor vor influenţa răspândirea virusului West Nile. "Dacă vom avea un septembrie şi un octombrie cu temperaturi ridicate, atunci creşte şi posibilitatea de a avea noi cazuri, tânţarii fiind activi cu cât este mai mai cald, însă dacă temperaturile scad, atunci se reduce şi riscul unei înţepături şi, implicit, riscul de infecţie".

Judeţele în care au fost confirmate cazuri de West Nile sunt: Galaţi (1), Cluj (1), Mureş (1), Teleorman (1), Dolj (1), Bucureşti (1- decedat), Constanţa (1 - decedat), Alba (2) şi Sibiu (1 caz în curs de evaluare, al cărui diagnostic oficial va fi dat în 10 zile).

Pacienţii diagnosticaţi cu West Nile au vârsta cuprinsă între 32-79 de ani, bărbaţi şi femei. Cei doi pacienţi care au decedat în urma îmbolnăvirii cu virusul West Nile aveau şi alte boli: diabet şi afecţiuni cardiovasculare. Cele două decese au fost confirmate în această dimineaţă, a mai precizat doctorul Geza Molnar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Cele două decese au avut loc pe 19 şi 22 august, şi au fost confirmate astăzi.

""Cei doi oameni au murit pe 19 şi 22 august, după o perioadă de terapie, de internare, atât din cauza vârstei, cât şi faptului că altul era cardiac. Cele şapte cazuri sunt în Galaţi, Teleorman, Dolj, Bucureşti, Constanţa – în sud, comuna Băneasa- Dobrogea, două cazuri de West Nile în Alba, judeţul Sibiu – rural, un oier internat în Cluj, un caz de pe Valea Mureşului"", a mai adăugat Geza Molnar.

SIMPTOMELE VIRUSULUI WEST NILE

“Simptomele sunt: stări de greaţă, de anorexie, ele pot avansa. Dintre pacienţii cu West Nile, 80-85% trec prin această infecţie fără a observa o cauză a bolii. În caz de vindecare nu rămân sechele. Cel mai important este să fim preventivi, pentru că vaccin de prevenţie nu există”, a adăugat Cseke.

Medicii recomandă folosirea substanţelor pentru îndepărtarea ţânţarilor, plase la geamuri şi desecarea apelor stagnate.

Pentru virusul West Nile nu există vaccin. "Tratament specific pentru West Nile nu există, nu există antibiotic. Tratamentul este simptomatic. Dacă bolnavul este cu febră trebuie antiflamatorii, antiperetice, dacă e deshidradat e nevoie de perfuzii, dacă are meningită, tratament adecvat. După unele date din literatură virusul nu lasă imunitate de durată şi poate să primească din nou", a mai spus doctorul Geza Molnar cu privire la tratamentul în cazul infectării cu virusul West Nile.

Copiii, mai feriţi

Doctorul Geza Molnar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. a mai precizat că experienţa mondială arată că în cazul copiilor, acest virus nu este periculos. "Şi copiii sunt predispuşi, pentru că şi ei pot fi înţepaţi de ţânţari. Însă, experinţa mondială arată că ei suportă cel mai uşor, iar simptomele se aseamănă unei gripe uşoare". Persoanele cele mai expuse sunt cele cu sistemul imunitar scăzut şi bătrânii.

Ministerul a anunţat forurile europene şi a alertat comisiile de specialitate.

Alte două cazuri de infestare cu virusul West Nile sunt în evaluare, a precizat ministrul Cseke, citat de aceeaşi sursă.

În urmă cu două săptămâni, doi tulceni au fost suspectaţi că au contactat virusul West Nile. Analizele la Institutul Cantacuzino au infirmat ipoteza.

"În total, am avut 80 de cazuri suspecte. Dintre acestea, şapte au fost confirmate. Două dintre acestea au fost decese-În curs de confirmare mai sunt alte două cazuri, însă se aşteaptă rezultatul de la Institutul Cantacuzino. Şi mai avem un caz recent, internat pe 26 august, cu suspiciune de West Niles, însă nici în cazul lui nu avem o confirmare", a mai precizat ministrul sănătăţii, în această seară, într-o conferinţă în care s-au confirmat primele cazuri ale virusului West Nile în România.

În Grecia, temutul virus a ucis trei oameni, iar alţi zeci au ajuns la spital. Ţări în care au fost confirmate, ori sunt cazuri în curs de confirmare: Ungaria, Grecia,
Olanda, Portugalia şi Franţa.

În România, West Nile nu este o premieră

"În România, în anul 1996 a evoluat cea mai mare epidemie de meningită West Nile din Europa care a totalizat 393 de cazuri. Urmare a acestui fapt, începând din 1997, autorităţile sanitare au implementat un sistem de supraveghere a acestei infecţii la om, sistem care funcţionează şi în prezent. În anul 2009, prin acest sistem, au fost confirmate două cazuri de îmbolnăvire", a precizat Ministerul Sănătăţii.

West Nile, cum ne ferim. Recomandările specialiştilor

Specialiştii în sănătate publică din Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să evite, pe cât posibil tânţarii. Să poarte îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi sau să aplice substanţe care pot îndepărta ţânţarii.

Totodată, oamenii sunt sfătuiţi să monteze plase contra ţânţarilor la geamuri şi uşi sau să folosească substanţe specifice pentru îndepărtarea insectelor. Mai mult, pentru a evita aglomerarea ţânţarilor, este recomandată înlăturarea recipientelor cu apă stătută.

Specialiştii arată că este obligatorie prezentarea de urgenţă la medic pentru orice simptom de boală, respectiv febră, dureri intense de cap, vărsături, dureri abdominale sau musculare şi articulare.

Totodată, autorităţile locale trebuie să ia măsuri de dezinsecţie pentru distrugerea ţânţarilor.

Meningita West Nile este o boală infecţioasă care se transmite la om prin intermediul ţânţarilor, dar care nu se transmite direct, de la om la om.