Simbolul comerţului transfrontalier ad-hoc de după 1990 şi rai al bişniţarilor, legendarul Non-Stop aflat la câţiva kilometri de graniţa româno-maghiară, pe teritoriul comunei Csengersima, va fi înlocuit anul viitor de o piaţă modernă, dotată după toate standardele necesare unui comerţ civilizat, inclusiv un uriaş depozit frigorific pentru păstrarea legumelor şi fructelor produse în regiune.

Investiţia va fi realizată în cadrul unui proiect derulat de Primăria Csengersima în parteneriat cu Asociaţia Consult Scolari din Satu Mare şi va beneficia de o finanţare de peste 1,5 milioane euro din partea Uniunii Europene.

Lansarea proiectului a avut loc joi în sala festivă a şcolii generale din Csengersima, în prezenţa partenerilor din cele două ţări, detaliile fiind prezentate de primarul comunei Csengersima, Költő Zoltán, şi coordonatul Egei Attila din partea Asociaţiei Consult Scolari.

Ambiţiosul proiect prevede construirea până în vara anului viitor, într-o locaţie mai apropiată de graniţa cu România, a unei hale ultramoderne pe o suprafaţă de peste 1.400 mp, dotată cu zeci de puncte de desfacere rezervate producătorilor de legume şi fructe din toată regiunea, inclusiv celor din judeţul Satu Mare, care vor avea acces şi la depozitul frigorific de aproape 1.150 mp.

În completarea proiectului se prevede şi construirea pe strada Aurel Vlaicu din Satu Mare, în hotarul comunei Dorolţ, a unui centru modern de instruire, unde cei interesaţi vor putea învăţa limbi străine, inclusiv limba română pentru cetăţenii maghiari care doresc să facă afaceri cu românii în domeniul legumiculturii, dar şi cunoştinţe de bază în domeniul informaticii sau oportunităţi de investiţii în agricultura din regiunea de graniţă.

Următoarele proiecte pe care le au în vedere partenerii din România şi Ungaria sunt înfiinţarea unei livezi cu pomi fructiferi pe o suprafaţă de 14 hectare pe zona de graniţă şi construirea unei fabrici de conserve pentru prelucrarea legumelor şi fructelor produse în această regiune.

Partenerii în realizarea acestui proiect şi-au exprimat speranţa că astfel se va revitaliza baza economiei locale, legumicultura şi pomicultura, dezvoltându-se o piaţă de desfacere în cadru organizat şi civilizat, în beneficiul locuitorilor din ambele părţi ale frontierei.