O modă morbidă face ravagii în rândul tinerilor indigeni ai Canadei, aceasta fiind categoria  cu cea mai mare rată a sinuciderilor în cadrul populaţiei din toată ţara.

Procentele diferă de la trib la trib sau în funcţie de apartenenţa tinerilor la populaţia primilor locuitori - aşa numiţii First Nation - la populaţia inuită de la nord de Cercul Polar sau la aşa-numiţii metişi întâlniţi mai ales în zona franceză Quebec, dar în cazul tuturor proporţia acestora este mult peste media naţională.

Cauzele sunt multiple şi complexe, de la problemele specifice vârstei adolescenţei, la cele cauzate de izolarea în comunităţi mici, în zonele cu climă aspră ale rezervaţiilor, probleme economice, sociale etc.

Toate cazurile par să aibă, însă, un anumit tipar comun: de obicei, un adolescent îşi ia viaţa, după care mai mulţi prieteni ai lui ori pur şi simplu tineri din aceeaşi comunitate îl urmează în moarte sau cel puţin au tentative de sinucidere.

Şefii de triburi şi membrii Sfaturilor Bătrânilor - autorităţi recunoscute în comunităţile indigene – neagă că ar fi vorba de vreun tipar cultural strămoşesc, dar recunosc că fenomenul a căpătat în ultima vreme proporţiile unei epidemii, de aceea numai în ultima lună au declarat stare de urgenţă în două regiuni diferite.

În martie, şase sinucideri şi un număr halucinant de 140 tentative de suicid în decurs de o săptămână au adus o comunitate Cree cu 8.000 de membri din Nordul provinciei Manitoba în pragul colapsului din toate punctele de vedere, determinând autorităţile să trimită în zonă, ca ajutor de urgenţă, medici psihiatri, psihologi şi asistenţi, care să ofere asistenţă atât pentru victime, cât şi pentru familiile lor şi ceilalţi membri ai comunităţii aflată în stare de şoc.

La începutul lunii aprilie a fost rândul unei alte comunităţi mici de indigeni din Attawapiskat, Nordul provinciei Ontario, să treacă printr-un coşmar asemănător, totul pornind de la sinuciderea unei fetiţe de 13 ani.

Şefii triburilor acuză guvernul federal că a abandonat comunităţile de indigeni, fără să le asigure măcar asistenţa medicală de bază, inclusiv cea de igienă mentală, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii (Health Canada), Sean Upton, a arătat că, de exemplu, comunitatea indigenă din Attawapiskat beneficiază de fonduri guvernamentale în valoare totală de 350.000 dolari canadieni pentru servicii sociale, inclusiv pentru un program special de prevenire a sinuciderilor.

Nu se ştie, însă, exact cum sunt cheltuiţi aceşti bani, având în vedere că personalul medical din aceste comunităţi izolate este aproape inexistent, iar medicii idealişti care se încumetă să trăiască acolo sunt copleşiţi de numărul mare al pacienţilor pe care trebuie să-i trateze cu diferite probleme.

Subiectul a ajuns şi temă de dezbateri politice, în condiţiile în care actualul prim-ministru Justin Trudeau şi-a făcut campanie electorală pe marginea acestuia înaintea alegerilor din toamna trecută, el promiţând soluţii urgente şi concrete pentru salvarea tinerilor indigeni.

Se pare că acestea au întârziat, însă, să apară ori n-au avut nici un efect, deoarece rata sinuciderilor a crescut şi mai mult în această perioadă. Adversarii politici ai lui Trudeau profită de situaţie pentru a-l lua la mişto pe tânărul premier, invitându-l să-şi facă selfie-uri şi cu indigenii din propria ţară, aşa cum şi-a făcut cu primii refugiaţi sirieni pe care i-a primit personal pe aeroportul din Toronto în luna decembrie.