Un convoi de 150 de camioane și autoutilitare a parcurs în această săptămână aproape toată Canada, de la un capăt la celălalt, ajungând miercuri în fața Parlamentului din capitala Ottawa pentru a protesta împotriva strategiilor guvernamentale care riscă să falimenteze întreaga industrie petrolieră, ce a constituit în ultimele decenii un fel de coloană vertebrală a economiei țării.
Victime ale politicilor ”corecte” ale guvernului liberal condus de Justin Trudeau în marea luptă împotriva încălzirii globale, șoferii bărboși ai giganticelor camioane îi reprezintă pe milioanele de locuitori ai provinciilor din Vestul Canadei care depind, într-un fel sau altul, de economia bazată pe exploatarea uriașelor rezerve de țiței din tundra arctică și care acum se simt abandonați de conducerea hipsterească a țării, care în numele scopului nobil al ”salvării planetei” tocmai sacrifică bunăstarea propriilor cetățeni.
Nemulțumirile lor sunt legate de măsurile cel puțin ipocrite și destul de dubioase luate de Guvern pentru ”dezvoltarea” industriei petroliere, în sensul că, pe de o parte, a făcut imposibilă construirea unor noi conducte care să transporte petrolul de la principalele exploatații din Nordul provinciei Alberta spre țărmul Pacificului, de unde acesta ar fi urmat să fie preluat de nave petroliere pentru a alimenta economia chineză, mare consumatoare de materii prime, iar pe de altă parte a ”cumpărat” proiectul acestor conducte de la o firmă privată, pe multe miliarde de dolari din bani publici.
Nu ar fi fost nici o problemă dacă achiziția ar fi avut vreun rost, doar că tranzacția ce a umplut buzunarele unor petroliști gen J.R. Ewing are prea puține șanse de a asigura construirea efectivă a conductelor, cel puțin până e la putere actualul guvern.
Asta pentru că, în urma protestelor vehemente ale triburilor de indigeni și ale ecologiștilor din provincia de pe țărmul Pacificului, British Columbia, majoritatea parlamentară condusă de liberali a adoptat o lege care interzice, practic, navelor petroliere să se apropie de coasta de Vest a Canadei, pentru a evita orice accident cu eventuale urmări nefaste pentru mediul natural din zona respectivă.
În același timp, navele petroliere se plimbă într-o veselie pe coasta de Est, acostând în Golful Saint Lawrence, unde descarcă niște cantități uriașe de petrol adus din partea cealaltă a lumii, din țări precum Arabia Saudită, Nigeria sau Algeria, deoarece Guvernul a interzis și construirea unei alte conducte care trebuia să transporte petrol din Alberta spre provinciile din Est.
E clar ca lumina zilei că prin aceste importuri de petrol străin, care cu siguranță constituie o afacere foarte bună pentru unii, Canada își sabotează propria industrie petrolieră, condamnând-o la faliment, în condițiile în care, în acest moment, singurul client extern pentru petrolul canadian e marele vecin de la Sud, Statele Unite ale Americii, care nu ezită să abuzeze de poziția sa de monopol pentru a impune cele mai mici prețuri de achiziție.
Colac peste pupăză, în spiritul luptei împotriva încălzirii globale, guvernul canadian impune cele mai drastice măsuri anti-poluare, care includ limitări în producție, investiții costisitoare în tehnologie și mult hulitul carbon-tax, adică o taxă ce trebuie plătită ca ”pedeapsă” pentru emisiile de dioxid de carbon.
Degeaba arată specialiștii cifre și statistici care dovedesc faptul că emisiile de dioxid de carbon ale rafinăriilor din câmpiile petrolifere ale Canadei reprezintă doar 0,1% din poluarea la nivel mondial, e de-ajuns ca vreo televiziune sau vreun site mai ”progresist” să prezinte un reportaj ”emoționant” cu niște poze ”impresionante” și virale pe Facebook despre vreo haldă de steril din mijlocul pustietății, că hoarde de hipsteri verzi sar de la măsuțele lor din coffee-shop-urile din Toronto sau Montreal și ocupă străzile pentru a protesta împotriva exploatării resurselor de energie neregenerabilă, care ”ucid planeta”. Asta în timp ce producerea energiei electrice pentru curentul cu care-și încarcă ei iPhone 10 este de câteva ori mai poluantă decât truck-urile pe benzină cu care se plimbă cowboy-ii prin preeria din Saskatchewan.
Convoiul United We Roll, condus de camionagiul Glen Carritt, a pornit din centrul provinciei Alberta, cea mai crunt lovită de strategiile economice hipsterești, iar în săptămâna în care au străbătut toată Canada a fost finanțat cu aproape 150.000 de dolari din donațiile cetățenilor simpli, prin platforma online GoFundMe. Din acești bani, șoferii camioanelor și-au asigurat combustibilul, cazarea și hrana la motelurile de pe drum. De-altfel, prin toate orășelele de provincie prin care au trecut, au fost întâmpinați de grupuri de suporteri, care le-au cerut să transmită în capitală mesaje nu tocmai politicoase la adresa premierului Justin Trudeau ;))
Cu toate că, inițial, organizatorii au fost reticenți, până la urmă convoiului i s-a alăturat un mare număr de ”veste galbene”, adică activiști îmbrăcați după ”moda” lansată în Franța și care au preluat de acolo și mesajele mai radicale, anti-globaliste și anti-migraționiste ce polarizează acum întreaga societate occidentală.
Proletarii și-au condus camioanele până în fața Parlamentului din Ottawa, făcând un adevărat concert de claxoane brutale în timp ce au înconjurat de câteva ori clădirea, blocând total circulația în centrul capitalei, spre disperarea funcționărașilor care se grăbeau acasă pentru o binemeritată odihnă după programul foarte obositor de la birou.
Bineînțeles, liderii Opoziției nu au pierdut ocazia de a se adresa oamenilor muncii, înfruntând crâncena iarnă canadiană în mijlocul protestului ad-hoc organizat în fața sediului Legislativului.
Cel mai simplu și clar mesaj a venit din partea președintelui Partidului Conservator, Andrew Scheer, viitorul contracandidat al premierului Justin Trudeau la alegerile programate în acest an: ”Cunoașteți cele două legi care ne fac viața amară (așa numitele Bill C-69 și Bill C-48 n.r.)? Noa, alea o să dispară odată cu acest guvern”!