La exact doi ani de la reprimarea așa-numitului ”Convoi al Libertății” (Freedom Convoy) despre care am scris și noi la vremea respectivă, Curtea Federală de Justiție a Canadei a dat o sentință prin care stabilește că utilizarea excepțională de către guvern a legii privind măsurile de urgență (Emergencies Act) pentru a pune capăt mișcării de protest a fost ”excesivă, nejustificată și anticonstituțională”.

În perioada în care România și mai multe țări europene se confruntă cu mișcări de protest asemănătoare ale fermierilor și transportatorilor, este nevoie de explicații prin care facem o paralelă între cele două situații, pentru a înțelege mai bine cum funcționează o democrație adevărată, bazată pe supremația legii (Rule of Law).

Freedom Convoy a pornit ca o mișcare de protest a camionagiilor canadieni împotriva unei reglementări sanitare impuse de guvernul de la Ottawa în perioada de stingere a crizei Covid, prin care erau obligați să intre în carantină la revenirea de peste graniță, din SUA, dacă nu erau vaccinați.

Măsura a fost considerată absurdă de cea mai mare parte a opiniei publice, în condițiile în care, la vremea respectivă, deja 80% dintre canadieni erau vaccinați anti-Covid, iar procentul vaccinaților era chiar mai mare în rândul camionagiilor, care, de-altfel, au fost scutiți de obligativitatea vaccinării sau carantinării pe toată durata pandemiei de Covid, fiind considerați ”esențiali” pentru economie, conform categorizărilor cunoscute atunci în majoritatea țărilor lumii.

Chiar dacă, în acel moment, doar vreo 10% dintre camionagii erau nevaccinați, felul în care au fost tratați de guvernul federal, inclusiv cu declarații jignitoare din partea conducătorilor țării, a declanșat o amplă mișcare de solidaritate în toată țara și o bună parte a canadienilor (majoritatea vaccinați) au susținut în diverse forme protestul camionagiilor ce s-a concretizat într-un uriaș convoi de TIR-uri ce a străbătut țara cât un continent pentru a ocupa timp de mai mult de două săptămâni întregul centru civic al capitalei Ottawa, blocând astfel principalele bulevarde ale orașului și, implicit, accesul la cele mai importante instituții ale statului.

În replică, premierul Justin Trudeau a avut ideea nu foarte inspirată să apeleze la așa-numitul Emergencies Act, prin care a autorizat temporar ”măsuri extraordinare” ce se pot aplica în cazul în care se consideră că există o amenințare clară la adresa siguranței naționale.

Pentru a avea o idee despre asemenea situații, trebuie să menționăm că singura dată când s-a mai invocat Emergencies Act în toată istoria Canadei a fost în timpul crizei din 1970, atunci când chiar tatăl actualului premier, Pierre Trudeau, a dispus represiuni în forță împotriva separatiștilor care doreau ruperea provinciei sale natale, Quebec, de restul țării (de-atunci nu-i au la inimă francofonii pe propriii conaționali din familia Trudeau ;)).

Nici actualul premier din familia Trudeau nu a câștigat mai multă simpatie (dimpotrivă), după ce a dispus, de exemplu, obligarea firmelor de tractare să colaboreze cu Poliția pentru a scoate camioanele din centrul capitalei și sancțiuni sub formă de amenzi drastice pentru camionagiii protestatari încăpățânați. Asta după ce a le-a blocat conturile bancare, inclusiv un cont comun în care erau adunate donații de multe milioane de dolari din toată țara pentru susținerea mișcării de protest, și le-a suspendat asigurările obligatorii pentru vehicule, lăsându-i, astfel, fără posibilitatea de a circula cu propriile camioane pe drumurile publice.

În urma acestor măsuri represive s-a pus capăt, într-adevăr, mișcării de protest Freedom Convoy, dar de atunci poporul a rămas cu un gust amar în relația cu guvernul condus de cel care a fost cândva idolul hipsterilor din toată lumea, într-una dintre țările considerate a fi un model de democrație, ceea ce se și vede în sondajele de opinie din ultimii ani și în solicitările din ce în ce mai frecvente de demisie adresate guvernului.

În motivația sentinței recente a Curții Federale de Justiție se arată că protestul camionagiilor, deși a provocat probleme în lanțul de aprovizionare a economiei canadiene, acestea nu au fost de asemenea amploare încât să reprezinte o amenințare la siguranța națională a țării, astfel că măsurile represive autorizate prin Emergencies Act au fost exagerate și nejustificate, iar guvernul ar trebui să suporte consecințele legale.

În aceeași zi în care s-a dat sentința, vicepremierul Chrystia Freeland a apărat decizia de atunci a guvernului din care face parte și a anunțat că va face recurs împotriva sentinței, folosindu-se de toate căile legale asigurate de Constituție (Charter of Rights and Freedom).

La fel ca în timpul crizei din urmă cu doi ani, premierul Justin Trudeau e parcă de negăsit și încă nu a făcut declarații publice pe această temă, dar cu atât mai guraliv e principalul său adversar politic, președintele Partidului Conservator din opoziție, Pierre Poilievre, care a profitat de situație și s-a și grăbit să anunțe că ”în calitate de viitor prim-ministru, voi uni această țară în spiritul Libertății”. (Al Convoiului Libertății, got it?!? ;)

Sursa: Calgary Herald