Jocurile de noroc trezesc pasiuni și critici, dar știați că au inspirat și unele dintre conceptele fundamentale ale științei?

Deși pot deveni un viciu, distracțiile în care norocul decide totul au contribuit la modelarea lumii moderne, sunt de părere unii matematicieni. Iată câteva cazuri în care jocurile de noroc au schimbat matematica:

Jocuri cu zaruri și nașterea unei noi științe

În secolul al XVI-lea, nu exista nicio modalitate de a cuantifica norocul. Dacă cineva arunca zarurile și  obținea o pereche de șase, oamenii credeau că este doar noroc.

Gerolamo Cardano, un medic italian pasionat de jocuri de noroc, a gândit altfel. El a decis să abordeze jocurile de noroc matematic și a scris un manual al jucătorului care indica cum să se analizeze posibilele evenimente. De exemplu, deși două zaruri pot ateriza în 36 de moduri diferite, doar unul dintre ele produce două numere de 6. Acesta a fost începutul a ceea ce  se numește acum teoria probabilității.

Datorită ei se poate cuantifica probabilitatea ca ceva să se întâmple și să se calculeze cu precizie cât de norocoși sau nefericiți sunt cei care joacă jocuri cu pacanele cu fructe gratis, de exemplu.

Datorită noilor sale metode, Cardano a avut un avantaj crucial în cazul jocului arcade, iar matematica a câștigat un nou domeniu de studiu.

Problema punctelor

Să presupunem că te joci de-a aruncatul monedei cu un prieten. Primul care ghicește dacă va ateriza cap sau pajură de șase ori primește 100 de lei. Cum ar trebui împărțiți banii dacă trebuie să opriți jocul când ajungeți la 5-3?

În 1654, nobilul francez Antoine Gombaud le-a cerut matematicienilor Pierre de Fermat și Blaise Pascal să ajute la rezolvarea unei probleme legate de puncte ca aceasta. Pentru a aborda problema, Fermat și Pascal au creat un concept cunoscut sub numele de „valoare așteptată”.

Aceasta este definită ca numărul de runde pe care fiecare persoană le-ar câștiga în medie dacă jocul s-ar repeta de mai multe ori. Conceptul este acum un element cheie în sectorul economiei și finanțelor: calculând valoarea așteptată a unei investiții, se poate calcula cât de favorabilă este pentru fiecare parte.

În cazul jocului de aruncat moneda, cel care pierde cu 5-3, este cel ar trebui să ghicească corect rezultatul a trei aruncări la rând pentru a câștiga. Există o șansă de 1 la 8 să se întâmple, în timp ce pe celelalte 7 din 8 le-ai câștiga în medie.

Prin urmare, banii trebuie împărțiți potrivit raportului de 7 la 1, adică 87,50 lei pentru tine și 12,50 lei pentru el.

Ruletă și statistici

În anii 1890, cotidianul Le Monaco publica regulat rezultatele rotirilor la ruletă din cazinourile din Monte Carlo.

La acea vreme, exact asta căuta matematicianul Karl Pearson. Era interesat de evenimente aleatorii și avea nevoie de date pentru a-și testa metodele. Din păcate,  numerele pe care ateriza mingea nu erau atât de aleatorii pe cât a crezut.

Metodele pe care Pearson le-a creat prin analizarea ruletei sunt acum o parte vitală a științei. Cercetătorii din diverse domenii testează teorii prin calcularea probabilității de a obține un rezultat la fel de extrem ca cel pe care l-au observat pur și simplu fiindcă au avut noroc.

Acest lucru le permite să stabilească dacă există suficiente dovezi care să le susțină ipoteza sau dacă rezultatele nu ar putea fi decât o pură coincidență. În ceea ce privește datele la ruletă ale lui Pearson, explicația a fost mai banală. S-a dovedit că, în loc să înregistreze rezultatele jocului, jurnaliștii leneși de la Le Monaco au decis că este mai ușor să le inventeze.

Loteria din Sankt Petersburg

Să presupunem că joci următorul joc. Arunci o monedă de mai multe ori, până când aterizează pe partea laterală a capului prima dată.

Dacă iese cap la prima aruncare, vei primi 20 lei. Dacă iese cap la cea de-a doua aruncare, vei primi 40 lei. Dacă iese la cea de-a treia aruncare, vei 80 lei și așa mai departe, dublând suma de fiecare dată. Cât ai fi dispus să plătești pentru a juca?

Această provocare, cunoscută sub numele de „Loteria din Sankt Petersburg”, i-a nedumerit pe matematicienii din secolul al XVIII-lea, deoarece valoarea așteptată a jocului - adică media tuturor plăților în cazul multiplelor aruncări a fost enormă.

În ciuda acestui fapt, puțini oameni ar fi dispuși să plătească mai mult de câțiva lei pentru a juca. În 1738, matematicianul Daniel Bernouilli a rezolvat puzzle-ul introducând conceptul de „utilitate”. Cu cât o persoană are mai puțini bani, cu atât este mai puțin dispusă să riște șansa redusă de a câștiga o sumă uriașă în urma unui pariu. Rentabilitatea este acum o idee centrală în economie și, de fapt, stă la baza întregii industrii a asigurărilor.

Cei mai mulți dintre noi preferă să facă plăți regulate mici pentru a evita o sumă potențial mare, chiar dacă în medie ajungem să plătim mai mult.

Tu cât ești dispus să plătești pentru jocurile de noroc?  Dacă îți plac pariurile sportive, poți investi în pariuri sportive online. Te sfătuim însă să plasezi pariurile ținând cont de predictii sportive oferite de cei mai buni tipsteri din România. 

Dacă vrei să te distrezi fără să investești bani, ai șansa să joci jocuri cu fructe gratis. În prezent, există multe platforme pe care poți juca jocuri de noroc gratis la aparate cu fructe. Succes!