Biroul Electoral Judeţean Satu Mare a finalizat luni, la amiază, centralizarea tuturor proceselor verbale din cele 398 de secţii de votare, urmând ca marţi, acestea să fie predate personal de către preşedintele Mihai Ciorcaş la Biroul Electoral Central.

Potrivit rezultatelor prezentate de BEJ în cadrul unei conferinţe de presă, Traian Băsescu a primit cele mai multe voturi din partea sătmărenilor, fiind urmat la o diferenţă de aproximativ cinci procente de candidatul UDMR, Kelemen Hunor.

Din totalul de 319.030 de alegători cu drept de vot din judeţ, pentru alegerile prezidenţiale s-au prezentat doar 141.680 de persoane, reprezentând 44,41%. Dintre aceştia, un număr de 8.607 de alegători au votat în cele 64 de secţii speciale. Numărul total de voturi valabil exprimate de către locuitorii judeţului la alegerile prezidenţiale este de 137.701.

Traian Băsescu a obţinut  40.937 de voturi (29,72%); Kelemen Hunor - 33.346 de voturi (24,21%); Mircea Geoană - 31.801 de voturi (23,09%); Crin Antonescu - 20.897 de voturi (15,17%). Următoarele locuri sunt ocupate de Corneliu Vadim Tudor, Sorin Oprescu şi George Becali.

Distribuţia voturilor pe localităţi, conform numărătorii paralele efectuate de reprezentanţii partidelor în comisiile electorale din secţiile de votare, scoate la iveală câteva surprize interesante.

Astfel, din centralizarea acestor date reiese faptul că Traian Băsescu a câştigat detaşat în toate oraşele şi municipiile din judeţul Satu Mare.

În capitala judeţului l-a învins chiar şi pe candidatul UDMR, obţinând peste 29% din voturile alegătorilor, în timp ce Kelemen Hunor a trebuit să se mulţumească doar cu 23%. Trebuie remarcat faptul că la Satu Mare, Mircea Geoană a fost întrecut cu un singur procent şi de liberalul Crin Antonescu, acesta obţinând puţin peste 20% din voturile sătmărenilor.

Clasamentul arată cam la fel şi la Carei, cu diferenţa că în oraşul respectiv Kelemen Hunor a reuşit, totuşi, să obţină mai mult de o treime din voturile localnicilor, restul voturilor fiind împărţite între candidaţii români.

Situaţia din Ardud pare a fi o surpriză neplăcută mai ales pentru liberali, în situaţia în care oraşul are primar membru al PNL. Acolo, Crin Antonescu abia a reuşit să adune jumătate din voturile acordate lui Traian Băsescu, liberalul fiind devansat confortabil şi de Mircea Geoană.

Băsescu a câştigat cu avans destul de mare şi la Livada şi Tăşnad şi a dat lovitura la Negreşti-Oaş, considerat fief PSD: acolo a obţinut de două ori mai multe voturi decât Mircea Geoană.

Cei doi candidaţi români care au ajuns în turul II au reuşit să obţină un număr aproximativ egal de voturi în comunele şvăbeşti şi ungureşti, unde Kelemen Hunor a dominat autoritar, astfel că bătălia decisivă s-a dat în comunele cu populaţie majoritar românească.

Din situaţia centralizată reiese că nu se poate vorbi de o concentrare a voturilor pentru un candidat sau altul în anumite zone geografice, existând diferenţe semnificative din acest punct de vedere chiar între localităţi vecine. Singura excepţie pare a fi regiunea Codrului, unde Geoană a cam luat faţa celorlalţi candidaţi.

În Ţara Oaşului, de exemplu, Geoană a câştigat fără probleme la Batarci sau Gherţa Mică, în timp ce Traian Băsescu i-a convins mai bine pe localnicii din comunele învecinate, Turţ sau Tarna Mare. Un caz mai special este Oraşu Nou, unde Geoană l-a „zdrobit” pe Băsescu datorită voturilor sătenilor din Racşa, dar în acelaşi timp candidatul susţinut de PD-L a câştigat, poate chiar surprinzător, la Bixad, Certeze, Călineşti-Oaş, Vama şi Târşolţ, aceasta din urmă fiind considerată până acum comună liberală.

Într-o altă comună liberală, de data aceasta din zona Codrului, la Crucişor, a câştigat Geoană, la fel ca la Pomi şi Bârsău. Tot el a câştigat detaşat şi la Supur, Cehal, Moftin, Craidorolţ sau Pişcolt, chiar dacă aceasta din urmă are primar PDL-ist.

În replică, Traian Băsescu a câştigat la Odoreu, cu primar PSD-ist, dar şi la Medieşu Aurit, cum era de aşteptat, precum şi la Santău, Vetiş sau Viile Satu Mare.

Un caz mai ciudat se înregistrează la Sanislău, unde ambii candidaţi au obţinut exact acelaşi număr de voturi, 312, terminând, astfel, la egalitate.

La Referendum au votat 134.311 de sătmăreni

La prima întrebare referitoare la introducerea parlamentului unicameral, s-au declarat "pentru" 96.431 de persoane (78,96%), iar pentru reducerea numărului de parlamentari s-au înregistrat 108.026 de voturi (87,71%). Au fost şi sătmăreni care au pus ştampila pe "NU" -  25.689 (la întrebarea privind introducerea parlamentului unicameral) şi 15.135 (la întrebarea privind reducerea numărului de parlamentari).

Preşedintele BEJ, Mihai Ciorcaş, a declarat că cele mai multe contestaţii la buletinele de vot le-a avut pentru referendum, fiind emise 21 de decizii de îndreptare, după ce au fost făcute în prealabil corecturile de către membrii biroului.

"Un caz mai deosebit l-am avut la secţia de votare din Tiream, unde au fost declarate 11 buletine de vot nule pentru referendum. Noi am constatat însă valabilitatea acestora şi au fost înregistrate în procesul verbal. Au fost şi ei obosiţi..." - a spus Ciorcaş.

Acesta a mai precizat că singurul incident notabil, unde nu s-au stabilit nici până acum cauzele, este cel de la Cămârzana, unde a dispărut o ştampilă de la secţia de votare.