Ziua Naţională a Maghiarilor
Florin Răchitan - Luni, 15 Martie 2010
Profitând de soarele „cu dinţi” care a mai înmuiat vremea la orele după-amiezii, maghiarii din Satu Mare au participat în număr mai mare ca în anii trecuţi la manifestările ocazionate de aniversarea Revoluţiei de la 1848, una dintre sărbătorile naţionale ale maghiarilor de pretutindeni.
Manifestarea organizată la bustul lui Petofi Sandor din părculeţul din faţa Spitalului Vechi a fost încununarea evenimentelor aniversare ce au avut loc în zilele de duminică şi luni în toate localităţile din judeţ unde trăiesc etnici maghiari. În faţa sutelor de participanţi, subprefectul Pataki Csaba a dat citire mesajului de felicitare din partea premierului României, Emil Boc, aplaudat de toţi cei prezenţi, şi, spre deosebire de alţi ani, de data aceasta nu a mai fost citit nici un mesaj din partea Guvernului Ungariei.
Într-o atmosferă sobră, cu momente artistice prezentate de elevi ai Liceului de Artă „Aurel Popp” şi de corul Maestoso din Tăşnad, şi-a citit discursul secretarul general adjunct al Guvernului, Ştefan Gati, după rugăciunea rostită de episcopul romano-catolic Eugen Schonberger şi protopopul reformat Sipos Miklos. Au urmat depunerile de coroane din partea UDMR şi reprezentanţilor autorităţilor publice, precum şi din partea organizaţiilor culturale şi religioase maghiare, inclusiv din partea unei duzini de tineri membri ai unei organizaţii considerate a fi extremistă, Garda Naţională Maghiară.
Seria manifestărilor aniversare de la Satu Mare s-a încheiat cu un program cultural la Teatrul de Nord, în cadrul căruia au fost înmânate distincţii unor personalităţi ale comunităţii maghiare din judeţ. Background Info: La 15 Martie 1848, poetul naţional Petofi Sandor a dat semnalul pentru începerea Revoluţiei la Budapesta, după ce curentul revoluţionar paşoptist a cuprins, practic, toate ţările Europei. Esenţa revoluţiei a fost lupta împotriva tiraniei reprezentate de marile imperii ale vremii, câştigarea libertăţii şi a drepturilor egale pentru toate popoarele. Timp de un an de zile, Revoluţia părea să aibă şanse de izbândă, deoarece armata revoluţionară maghiară, sub comanda legendarului Kossuth Lajos, reuşise să pună în foarte mare dificultate armata Imperiului Habsburgic, dar, în acelaşi timp, a intrat în conflict cu oştirea organizată de românii din Ardeal, sub comanda „crăişorului munţilor” Avram Iancu, aceştia văzându-şi periclitate interesele naţionale din cauza puterii crescânde a maghiarilor şi a pretenţiilor lor teritoriale asupra Transilvaniei. Devenind, prin forţa împrejurărilor, aliaţi ai împăratului de la Viena, românii au purtat bătălii sângeroase cu ungurii, iar tragismul acelor evenimente şi-a pus amprenta asupra relaţiilor româno-maghiare până în zilele noastre. Ultima bătălie a revoluţiei a avut loc la Şiria, lângă Arad, unde armata revoluţionară a maghiarilor a fost zdrobită de armata ţaristă rusă, chemată în ajutor de împăratul de la Viena. Cu puţin înainte de această bătălie, unul dintre liderii revoluţiei paşoptiste din Muntenia, Nicolae Bălcescu, a încercat să medieze o înţelegere între revoluţionarii maghiari şi cei români din Transilvania, pentru a lupta împreună împotriva Imperiului Habsburgic. A fost prea târziu… Pentru o scurtă perioadă, românii s-au crezut învingători după zdrobirea Revoluţiei Maghiare, până să realizeze că au fost doar amăgiţi de autorităţile imperiale habsburgice. Avram Iancu şi-a pierdut minţile, iar legenda spune că şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii rătăcind prin munţi şi cântând la fluierul atât de drag moţilor.
Tags: revolutie 1848 aniversare
| 
Statistici
