Locale Altele
Sambata, 24 August 2019
Sam, 24 Aug 2019
LocaleEvenimentAdministratieSocialCulturalPoliticEconomicInfracţionalitateEducaţieReligieSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
Au salvat vieţi la inundaţii
Florin Răchitan  - Marti, 11 Mai 2010

Sunt doi domni ajunşi la vârste venerabile, care parcă nu-şi găsesc locul la conferinţa de presă unde au fost aduşi cu maşina de serviciu a comandantului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Din modestie, nu vor să se aşeze în capul mesei, apoi se tot ridică în picioare pentru a-şi rosti discursurile, milităreşte.

 

Sunt mesagerii unei alte lumi, în care erau importante omenia, solidaritatea, modestia, devotamentul şi profesionalismul în ciuda condiţiilor vitrege şi a necazurilor care i-au pus la grele încercări.

 

Col. (r) Nicolae Bucur şi col. (r) Ioan Grosu au primit luni de la conducerea ISU „Someş” diplome prin care li se recunosc meritele din timpul activităţii pe care au desfăşurat-o în zilele negre ale lunii mai din urmă cu patru decenii.

 

În calitate de ofiţeri la Grupul de Pompieri din Satu Mare, au participat activ la operaţiunile de salvare a oamenilor şi bunurilor materiale în timpul inundaţiilor catastrofale din 1970. Din relatările lor înţelegem că ei înşişi au fost printre cei mai afectaţi sătmăreni, dar au găsit puterea să-şi ignore propriile necazuri şi să-şi ajute semenii. Vorbesc despre toate acestea cu naturaleţea şi seninătatea oamenilor care consideră că şi-au îndeplinit doar datoria şi sunt mulţumiţi că au făcut un lucru bun în viaţă.

 

„Am muncit în continuu timp de două săptămâni, aproape fără să dormim deloc. Nici nu prea aveam unde, fiindcă şi casele noastre, dar şi cazarma erau inundate. În prima fază, am salvat oameni din podurile caselor, am ajutat la mutarea mobilierului şi altor bunuri materiale, am adus apă potabilă cu cisterna, am împărţit ajutoare, apoi am scos cu pompele apa din case” – îşi aminteşte colonelul Bucur.

 

„În primele ore după dezastru, când încă nu primeam ajutoare de nicăieri, soţiile noastre au oferit sinistraţilor propriile noastre pături, haine şi alimente. Oricum am pierdut totul în momentul în care mi s-a prăbuşit casa situată în actualul cartier 14 Mai, unde apa a ajuns la cel mai înalt nivel din oraş.

După aceea am primit doar despăgubiri simbolice, îmi amintesc chiar o situaţie hilară în care domnişoara de la comisia de evaluare a pagubelor mi-a spus că nu este dispusă să-mi plătească pentru pijamalele pe care le-au pierdut”
– se amuză colonelul Grosu.

 

La insistenţele ziariştilor, care vor să afle poveşti „senzaţionale” despre salvări, respectabilii domni îşi amintesc doar de numele camarazilor cu care au participat la aceste acţiuni şi evită să-şi asume singuri meritele. Îşi exprimă regretul că mulţi dintre acei camarazi nu mai pot să primească diplome, deoarece au părăsit această lume, dar au convingerea că mulţumirea lor sufletească valorează mai mult decât toate diplomele din lume.

1391 vizite
Distribuie pe