Locale Altele
Duminica, 12 Iulie 2020
Dum, 12 Iul 2020
LocaleEvenimentAdministratieSocialCulturalPoliticEconomicInfracţionalitateEducaţieReligieSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
Brăţări regale dacice de aur, expuse la Muzeul de Istorie
Ioana Gavrău  - Luni, 28 Noiembrie 2011
Patru din cele 13 brăţări regale dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia sunt expuse, începând de luni, la Muzeul Judeţean Satu Mare. Expoziţia de valoarea este dedicată Zilei Naţionale a României, fiind deschisă până în data de 18 decembrie 2011. Piesele de artă pot fi admirate datorită bunei colaborări între Muzeul Naţional de Istorie cu cel din Satu Mare.



Conform directorului Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander Târnoveanu, expoziţia reprezintă istoria zbuciumată a brăţărilor dacice, o poveste tristă a sitului de la Sarmizegetusa. În perioada 1999 - 2001, situl a fost lăsat de izbelişte şi prădat de grupurile organizate de arheologi.
„Aceste piese valoroase au dispărut, însă partea optimistă este că în România mai există şi oameni care respectă legea. Cu ajutorul lor s-a reuşit recuperarea câtorva. În perioada respectivă, când aceste piese au plecat din România spre Statele Unite, Eleveţia şi Germania, puteam să le punem cruce, însă aceşti oameni au strâns dovezi reuşind astfel aducerea în ţară a 13 brăţări din cele 24 prădate“
, a declarat Ernest Oberlander Târnoveanu.
 
Omagiu adus Zilei Naţionale

Directorul Muzeului Naţional de Istorie, alături de directorul Agenţiei Generali Asigurări Satu Mare, Daniela Prunilă, directorul Muzeului de Istorie Satu Mare, Liviu Marta, respectiv adjunctul Daniela Bălu, au susţinut luni, înainte de deschiderea expoziţiei, o conferinţă de presă.
Conform organizatorilor, expoziţia doreşte să fie un omagiu adus oamenilor care au muncit enorm pentru repatrierea obiectelor de cult.

„Până în prezent, statul a cheltuit pentru recuperarea brăţărilor 500.000 euro şi 1.300.000 lei, o sumă mult prea mică comparativ cu valoarea lor reală
“, a mai spus Ernest Oberlander Târnoveanu.



Restul de brăţări?

În prezent există date concrete referitoarea la adresele unde s-ar afla celelalte brăţari furate din ţară, însă este foarte greu de dovedit, respectiv de recuperat. Există fotografii pentru toate brăţările, însă din păcate trebuie să se aducă şi dovezi.

Întâi trebuie să dovedim că piesa este din set, apoi trebuie să-l despăgubim pe proprietarul care a cumpărat brăţara. Se stabileşte suma, se fac expertizele, iar în final se transferă banii. Este foarte greu să dovedeşti că piesa provine dintr-un furt. Uneori chiar nu merită“, a conchis Ernest Oberlander Târnoveanu.


Povestea recuperării brăţărilor

În 7 ianuarie 2007, au fost readuse în ţară patru brăţări dacice de aur. În 25 ianuarie, în acelaşi an, a fost repatriată cea de-a cincea brăţară de aur, mulţumită cooperării autorităţilor judiciare din România şi Franţa. În 12 iunie 2007 a fost recuperată cea de-a şasea brăţară pe teritoriul naţional, de către ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, în urma unei operaţiuni sub acoperire. Pe 3 august au fost recuperate alte trei brăţări, ca urmare a eforturilor autorităţilor judiciare şi administrative, în colaborare cu omologii lor din Germania. Anul următor, în 2008, au ajuns la Bucureşti alte două brăţări. Pe 12 iulie 2009 a fost recuperată încă o brăţară, de asemenea au fost aduse în ţară un superb colier de aur şi doi cercei de aur, sustrase din situl dacic de la Căpâlna, judeţul Alba, exportate ilegal înainte de 2005. Tot atunci au mai fost recuperate bijuterii dacice din argint, peste 2000 de monede dacice de argint dacice, greceşti şi romane, vase de bronz romane, sute de podoabe şi accesorii de bronz romane, bizantine şi medievale.



Recuperarea tuturor acestor obiecte reprezintă cea mai importantă repatriere de piese arheologice şi numismatice efectuată de către autorităţile române, de când acestea au solicitat aplicarea prevederilor convenţiei internaţionale UNIDROIT de la Roma. Convenţia prevede despăgubirea cumpăratorului de bună credinţă, cu suma pe care o poate dovedi cu acte justificatoare că a cheltuit-o pentru achiziţionarea bunului revendicat de un stat.

Expoziţia poate fi vizitată până în 18 decembrie. Preţul unui bilet este 2 lei pentru copii şi 5 lei pentru adulţi. În data de 1 decembrie, intrarea este gratuită.


4761 vizite
Distribuie pe