Conducerea Tribunalului Satu Mare a prezentat joi bilanţul activităţii instanţelor de judecată din judeţ pe anul trecut, subliniind unele aspecte care influenţează uneori în mod decisiv împărţirea dreptăţii.

Realizările şi slăbiciunile sistemului au fost prezentate pe larg de noul preşedinte al Tribunalului, Rodica Maxim Grosoş, vicepreşedintele Remus Nemeş, precum şi preşedintele Secţiei Comercial şi Contencios Administrativ, Adriana Vâlcu.

Potrivit statisticilor prezentate, la cele trei judecătorii din judeţ, adică la Satu Mare, Carei şi Negreşti-Oaş, pe rolul instanţelor au fost dezbătute în total aproape 30.000 de cauze, în creştere cu două procente faţă de anul 2007.

În ceea ce priveşte operativitatea soluţionării cauzelor, în cursul anului 2008, aceasta a fost mai slabă faţă de anul precedent, principala cauză, în opinia magistraţilor, fiind trenarea proceselor legate de aplicarea legilor fondului funciar, precum şi intrarea pe rolul instanţelor de judecată de la Secţia Comercial, în ultima parte a anului trecut, a câteva sute de dosare privind falimentul unor firme, consecinţă directă a crizei economice, dar care au nevoie de termen mai îndelungat pentru a fi soluţionate.

De-altfel, preşedintele Secţiei Comercial, Adriana Vâlcu, se aşteaptă că în acest an să se înregistreze o creştere fără precedent a dosarelor de faliment, ceea ce va suprasolicita personalul de la secţia respectivă, în condiţiile în care jumătate dintre judecătorii şi personalul auxiliar din întregul judeţ sunt în pragul pensionării ori au fost deja pensionaţi, iar posturile sunt blocate şi Guvernul nu mai permite noi angajări.

Un alt aspect care blochează activitatea instanţelor de judecată are legătură cu aplicarea legilor fondului funciar şi a legii privind retrocedarea imobilelor naţionalizate. Problema constă în lipsa experţilor judiciari specializaţi în topografie, ceea ce face aproape imposibilă găsirea unor soluţii rezonabile, care să împace părţile implicate în procesele de această natură.

„Ştim că la Oficiul Judeţean de Cadastru lucrează vreo 50 de topografi, dar niciunul dintre ei nu vrea să fie expert judiciar, nu ştim exact din ce cauză. Noi, magistraţii, pur şi simplu nu mai avem nici o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. În aceste condiţii, chiar şi strănepoţii noştri se vor judeca în procese de fond funciar”, a declarat preşedintele Tribunalului, Rodica Maxim Grosoş.

În ceea ce priveşte cazurile de retrocedare a imobilelor naţionalizate, majoritatea reclamanţilor atacă în instanţă dispoziţiile primăriilor în acest sens şi de cele mai multe ori au câştig de cauză. În cursul anului trecut,doi sătmăreni au ajuns să-şi caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde au şi câştigat, dar vina nu a fost a instanţelor de judecată din Satu Mare, ci a statului român.

O altă problemă care îngreunează activitatea instanţelor de judecată este specifică Ţării Oaşului, unde o bună parte a celor citaţi la procese nu sunt de găsit la domiciliile lor, fiind plecaţi în străinătate. Din această cauză, procesele se prelungesc pe mai mulţi ani sau chiar zeci de ani, rezultând o operativitate foarte scăzută.

În ceea ce priveşte soluţionarea cazurilor de infracţiuni grave, în anul 2008 au fost înregistrate 21 procese pentru infracţiuni de omor şi s-au dat 13 condamnări, zece violuri cu şase condamnări, 18 cazuri de corupţie cu 8 condamnări, 7 cazuri de trafic sau consum de droguri, cu şase condamnări şi, surprinzător, un singur caz de contrabandă, în condiţiile în care ţigările se aduc din Ucraina cu camioanele şi trec peste graniţă ca prin brânză. „Majoritatea cazurilor de contrabandă cu ţigări sunt încă în faza de cercetare, iar dosarele sunt încă la procurori”, a explicat această anomalie vicepreşedintele Tribunalului, Remus Nemeş.

Un subiect „fierbinte” în ultimele zile este cel al întreruperilor de pedeapsă în cazul persoanelor private de libertate. În cursul anului trecut, peste 200 de puşcăriaşi au solicitat, din diverse motive, întreruperea temporară a pedepsei, dar numai cinci asemenea cereri au fost aprobate de judecători.

Două dintre acestea au fost depuse de femei gravide, care urmau să nască, două au fost cazuri sociale, cei eliberaţi provizoriu întorcându-se la închisoare după trei luni, iar într-un caz s-a dispus întreruperea pedepsei din cauza bolii grave de care încă mai suferă persoana în cauză. „Urmăresc personal toate cazurile de întrerupere a pedepsei, tocmai pentru a nu păţi la fel ca în cazul Gorbunov”, a declarat vicepreşedintele Remus Nemeş.