Procedurile judiciare ale instanţelor militare de la centrul de detenţie din Guantanamo au fost suspendate pentru 120 de zile, iar toate actele normative aflate în lucru la Casa Albă şi moştenite de la Administraţia Bush au fost blocate, pentru „a reexamina aspectele politice şi juridice”. 

Acestea au fost măsurile pe care le-a luat Barack Obama, miercuri, în prima zi de lucru. Suspendarea activităţilor judiciare la Guantanamo este primul pas în vederea închiderii închisorii. Până la 20 mai, actele desfăşurate de procurorii şi judecătorii militari sunt suspendate, însă, la acea dată, situaţia celor deţinuţi ar trebui reglementată, fie prin trimiterea lor în judecată, fie prin eliberarea lor, în condiţiile în care anumite state europene le-ar oferi azil.

Deţinuţii rămaşi la Guanta­namo provin din ţări precum Yemen, Azerbaidjan, Algeria, Afganistan, Ciad, China şi Arabia Saudită, unde viaţa le-ar fi ameninţată dacă s-ar întoarce. Prin urmare, Albania, Portu­galia, Franţa, Germania şi Elveţia au răspuns pozitiv ofertei SUA de a-i găzdui, iar Finlanda analizează dacă să facă acelaşi lucru.

Trei condamnaţi din 800 de captivi

Închiderea închisorii a fost anunţată de Obama încă din campania electorală şi inclusiv rivalul său, John McCain, promisese acelaşi lucru, în urma acuzaţiilor privind practicarea torturii acolo şi încălcarea drepturilor fundamentale ale celor reţinuţi care au pătat iremediabil credibilitatea Administraţiei Bush.

Dincolo de felul în care au fost trataţi deţinuţii, oamenii lui Bush nu au putut oferi niciodată o explicaţie satisfăcătoare pentru existenţa închisorii. De la 11 ianuarie 2002, pe la Guantanamo au trecut circa 800 de suspecţi de terorism, dintre care numai trei au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. Alţi 550 au fost eliberaţi, dar adesea după ce au fost reţinuţi câte 5-6 ani fără ca acuzaţiile aduse lor să fie probate în vreo instanţă. Desfiinţarea închisorii nu se poate face decât printr-un ordin executiv al preşedintelui, pe care Obama nu l-a dat imediat, aşteptând ca echipa lui de consilieri juridici să analizeze situaţiile celor rămaşi în captivitate.

Căutarea unei soluţii diplomatice în Afganistan

Cu toate că a promis suplimentarea contingentului din Afganistan, se pare că noul preşedinte nu se va pripi în acest sens. La audierea în Senat, noul său Secretar de Stat, Hillary Clinton, nu a enumerat obţinerea victoriei militare în această ţară printre priorităţi, ci a amintit de „o strategie globală”. La fel, generalul David Petraeus, care coordonează trupele SUA din Irak şi Afganistan, s-a pronunţat, recent, pen­tru „o strategie regională care să includă Pakistanul, India, statele Asiei Centrale, China şi Rusia şi, poate, la un moment dat, Iranul”.

În discursul său inaugural, Obama a promis „o pace durabilă în Afganistan”, iar un purtător de cuvât al talibanilor, Yousuf Ahmadi, s-a grăbit să răspundă liderului SUA, căruia i-a transmis două „recomandări”. În primul rând, „el trebuie să înveţe din lecţiile de politică  ale lui Bush şi, înainte de acesta, ale sovieticilor”, prin urmare „singura soluţie pentru el este să părăsească Afganistanul”, relatează Mediafax. „Noi suntem un popor liber, aşa cum sunt şi ei. Ei au venit aici şi vor să ne decidă viitorul. Aceasta este imposibil, afganii trebuie să-şi decidă ei înşişi soarta”, a declarat Ahmadi.