
Pentru o fermă de familie, extinderea suprafețelor cultivate poate părea cea mai simplă cale de dezvoltare: mai mult teren, o producție mai mare și posibilitatea creșterii veniturilor.
Într-un cabinet de contabilitate din Satu Mare, clientul care vine cu dosarul de facturi la sfârșit de lună se așază pe scaunul din fața biroului și, până când contabila găsește fișierul în calculator, are câteva minute în care privește în jur.
Sub amenințarea vecinului mai mare, care a luat-o razna de când cu președintele Trump, și în timp ce Europa e zguduită de mișcări suveraniste și extremiste de toate felurile, votul cetățenilor provinciei canadiene Alberta la referendumul pentru independență a arătat că mai există și oameni cu mintea întreagă în lumea asta.Singurul proces intentat de România unui alt stat – este vorba de cel împotriva Ucrainei, privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive – a intrat în etapa finală.
Astăzi încep pledoariile verbale în faţa judecătorilor Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga. Agent al României şi principal avocat al ţării noastre în proces este Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe. România beneficiază însă şi de expertiza a trei experţi în drept internaţional, care au acordat consultanţă încă de la începutul procesului, în septembrie 2004: James Crawford, de la Universitatea din Cambridge, Alain pellet, de la Universitatea Paris Ouest Nanterre, şi Vaghan Lowe, de la Universitatea din Oxford.
Timp de patru zile, de pe 2 şi până pe 5 septembrie, partea română, ca reclamant, îşi va expune prima argumentele, mai exact de ce ar trebui să îi revină teritoriul aflat în dispută: 12.000 de km pătraţi de platou continental, în care se află resurse ce ar putea asigura independenţa energetică a României timp de 18 ani. Urmează patru zile în care argumentele româneşti vor fi combătute de experţii ucraineni (ajutaţi şi ei de experţi internaţionali), după care se va acorda din nou timp României pentru a răspunde Ucrainei. Decizia finală (în fapt, o linie, o înşiruire de puncte geografice ce va delimita drepturile româneşti de cele ale Ucrainei) va fi făcută cunoscută abia în primăvara anului viitor.
Este foarte posibil ca decizia Curţii de la Haga să nici nu ţină cont de statutul Insulei Şerpilor (insulă locuită sau simplă stâncă ce nu are drept la platou continental), ne-a declarat chiar Agentul României la proces, Bogdan Aurescu. În niciun caz, CIJ nu va lua însă în considerare modificările făcute de ucraineni pe insulă după începerea procesului (construirea unei bănci, a unui sat, plantarea de copaci etc.) pentru a o face să pară locuită. După verdictul Curţii de la Haga, România va putea începe exploatarea resurselor minerale aflate în subsolul marin.
Opt judeţe, mii de experienţe
Metoda Caritas, în spatele „fraudei secolului”
Primii blugi nord-coreeni, de vânzare în Suedia
Axa Bucureşti-Moscova în războiul gazelor
General Motors şi Ford, ameninţate cu falimentul
Rusia dă drumul la gaz
Rusia a tăiat gazul Ucrainei
România pledează la Haga pentru resursele din platoul continental
Iulia l-a convins pe Putin să-i dea gaz
„Bancheriţa Robin Hood“ lua bani de la bogaţi pentru a da clienţilor săraci
SUA aprobă 700 mld dolari pentru salvarea economiei
Senatul SUA a aprobat „Reţeta“ pentru criză
Euforie pe bursele din Europa: cresteri dopate de planul UE
Coşmarul american se amplifică zi după zi
Dmitri Medvedev: Epoca dominatiei economice americane a apus