„Schimbarea a sosit în America”, au fost cuvintele cu care Barack Obama şi-a anunţat victoria în faţa milioanelor de americani ce au aşteptat ore în şir deznodământul unei campanii ce a durat aproape doi ani.

„Ştiu ce însemnătate are această victorie asupra populaţiei afro-americane”, şi-a recunoscut imediat înfrângerea republicanul McCain. Vestea că America are pentru prima dată un preşedinte de culoare a fost primită cu bucurie şi petreceri nu numai pe tot cuprinsul Statelor Unite, dar şi în toată lumea. Liderii europeni, asiatici şi sud-americani i-au trimis la minut mesaje de felicitare noului şef de stat.

Nicăieri însă, bucuria nu a fost mai intensă ca în ţara natală a tatălui lui Barack Obama – Kenya. Bunica preşedintelui a ieşit şi a dansat, ţara a intrat în zi de sărbătoare naţională. Victoria din aceste alegeri a fost însă una dublă pentru democraţi: schimbarea a fost adusă nu numai în privinţa liderului de la Casa Albă, ci şi în Congres. Înainte de numărarea totală a voturilor, democraţii obţinuseră deja majoritatea absolută în Senat şi în Camera Reprezentanţilor. Urmează primele teste: criza financiară mondială şi mărirea taxelor pentru cei cu venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an.

„Dacă cineva se mai îndoieşte vreodată de faptul că America e locul unde orice este posibil, răspunsul i-a fost dat. Schimbarea a venit în America” - Barack Obama (preşedintele SUA)

Obama va guverna SUA cu un Congres de aceeaşi culoare

America a făcut ieri istorie, alegând, pentru prima dată, un preşedinte de culoare: democratul Barack Obama. Potrivit ultimelor rezultate prezentate de CNN, el a reuşit să întrunească peste 52% din votul direct al americanilor, ceea ce ar însemna că aproximativ 63 de milioane de alegători au pus ştampila în dreptul numelui său, faţă de aproximativ 55.800.000 de americani ce l-au preferat pe republicanul John McCain (46%). Cifrele după numărarea voturilor confirmă astfel predicţiile sondajelor, ce au indicat, tot timpul pe durata ultimelor săptămâni, că Obama are un avantaj de cel puţin cinci la sută. Obama a reuşit să câştige şi un număr de electori chiar mai mare decât spera: 349 din cei 270 necesari pentru a deveni preşedinte al SUA. McCain a întrunit voturile a doar 163 de electori, după numărarea a 98% dintre voturi.

Câteva state în plus faţă de 2004 au votat pentru schimbare

Barack Obama a reuşit să câştige de partea sa state care votează cu republicanii, precum Virginia sau Florida, Nevada. Colorado şi News Mexico şi-au schimbat şi ele opţiunile faţă de algerile din 2004 şi au votat covârşitor în favoarea lui Obama. În plus, a luat fiefurile tradiţionale ale partidului său, Washington, California, Oregon şi, bineînţeles, statul datorită căruia a ajuns senator şi unde şi-a petrecut mare parte din viaţă: Illinois, dar şi statul în care s-a născut: Hawaii.
 

Nu a reuşit, în schimb, să strângă peste 40% în statele din sud, încă în mare proporţie republicane: Texas, Arkansas, Louisiana, Georgia, Oklahoma, Alabama sau Arizona, statul rivalului său, John McCain. Alaska a votat în majoritate pentru republicani, având în vedere că este statul natal al coechipierei lui McCain, Sarah Palin. Democraţii par să fi luat cele mai multe voturi şi pentru Congres. Ei au obţinut, potrivit proiecţiilor CNN, o majoritate mai confortabilă atât la Senat, cât şi în Camera Reprezentanţilor.

„Masacru” al republicanilor în Congres

Proiecţiile realizate de CNN arată că democraţii au obţinut control absolut la Senat, având acum 56 de locuri contra 40 ale republicanilor. Ei au reuşit să câştige cu cinci locuri de senatori mai mult (inclusiv senatori de Virginia şi North Carolina, posturi pe care republicanii nu le-au mai pierdut de decenii), reuşind totodată să păstreze posturile pe care le-au avut şi până acum. Totuşi, nu şi-au atins obiectivul „suprem” de 60 de locuri în Senat, în aşa fel încât să blocheze practicile de obstrucţionare a procesului legislativ.

La Camera Reprezentanţilor, cu mandatele obţinute la aceste alegeri, democraţii au cel puţin 251 de locuri din cele 218 necesare majorităţii. Republicanii au pierdut foarte multe locuri din cele pe care le deţineau, ajungând să aibă acum în Camera Reprezentanţilor doar 173. Mai există 38 de locuri încă nedecise pentru Camera Reprezentanţilor şi două de senatori, dar democraţii conduc în cinci cazuri şi republicanii în şase. Totuşi, în Senat, democraţii se bucură şi de sprijinul a doi senatori independenţi.

Primul test – mărirea taxelor pentru bogătani

Performanţa de a avea un preşedinte democrat care să beneficieze de o majoritate atât de fermă în ambele camere nu a mai fost egalată din timpul lui Franklin Roosevelt (de 75 de ani). Această majoritate congresională va fi testată destul de repede, odată ce promisiunea lui Obama de a mări taxele pentru cei care câştigă peste 250.000 de dolari anual va ajunge în Congres. (E.F.)

Factorul determinant a fost vârsta alegătorilor, nu rasa

Tinerii de toate rasele şi provenind din toate statele americane au fost cei care au crezut cel mai mult în „schimbarea” promisă de Barack Obama şi au înclinat decisiv balanţa în favoarea acestuia, relevă sondajele de după ieşirea de la urne.

Desigur, democratul a fost votat într-o proporţie covârşitoare (96%) de către afro-americani, însă succesul de care s-a bucurat în rândul celorlate minorităţi şi al populaţiei tinere de rasă caucaziană a spulberat toate temerile de un aşa-numit „efect Tom Bradley”, după numele primarului de culoare din Los Angeles, care conducea la o diferenţă confortabilă în sondaje, dar avea să piardă alegerile pentru postul de guvernator al Californiei.

La 26 de ani de la acel scrutin, când votul a fost dictat de prejudecăţile rasiale, Obama a dărâmat barierele de rasă. El a învins până şi în statul Virginia, unde s-a aflat capitala Confederaţiei celor 11 state sclavagiste care s-au separat de SUA între 1861 şi 1865, generând Războiul de Secesiune. În toate aceste state, McCain a primit de două ori mai multe voturi din partea americanilor albi, pe când negrii au votat masiv pentru Obama.

În schimb, în restul statelor SUA, factorul rasial nu a fost decisiv. Chiar şi dintre cei care au declarat că rasa a contat în luarea deciziei, 55% au votat cu Obama, relevă un exit-poll al CNN, bazat pe răspunsurile a 16.000 de alegători.

Ceea ce a contat într-o anumită măsură la înfrângerea lui McCain a fost faptul că, dintre cei înregistraţi ca alegători drept republicani, mai puţini au participat la vot faţă de alţi ani, în timp ce democraţii au avut participări masive, în unele state între 80-90%.

Albii, doar 74% din numărul alegătorilor

Numărul alegătorilor albi a fost „diluat” de prezenţa masivă a minorităţilor (negri, hispanici, asiatici) la scrutin, scăzând de la 81%, în 2000, la 74%. În total, 136,6 milioane de alegători (din totalul celor 213 milioane de americani cu drept de vot) au votat marţi. Procentajul de 64,1% reprezintă cel mai bun scor cel puţin din 1964, dacă nu chiar din 1908, conform concluziilor a două măsurători divergente ale unor experţi, citaţi de Associated Press.

În orice caz, nu doar vârsta alegătorilor a contat (peste două treimi dintre americanii între 18 şi 29 de ani fiind pro Obama), ci şi vârsta celor doi candidaţi. Dintre cei care au declarat că acest criteriu a contat în alegerea lor, nu mai puţin de 78% au votat cu Obama.

Apoi, democratul s-a dovedit a fi preferat şi de 52% dintre americanii care câştigă 100.000 dolari pe an. Aceştia nu ar fi vizaţi de creşterile de taxe cu care „i-a ameninţat” pe cei cu venituri de peste 250.000 pe an, însă – paradoxal pentru cei care cred că americanii se tem de mărirea taxelor – foarte mulţi dintre cei care consideră că Obama sau orice preşedinte măreşte taxele tot cu senatorul de Illinois au votat.