Unele specii de animale s-au obişnuit cu prezenţa omului şi s-au acomodat vieții agitate a oraşelor. Ciufii de pădure, având denumirea ştiinţifică „Asio otus”, este un exemplu perfect pentru asemenea specii. Este foarte răspândit în Europa Centrală și de Est, totuşi este o specie strict protejată. 

În mod obişnuit locuieşte în păduri, dar se poate observa şi în spaţiile verzi ale oraşelor. Pentru cuibărit ocupă cuiburile construite de alte specii de păsări, mai ales cele ale ciorilor.

Odată cu sosirea iernii, multe dintre ele se mută în oraşele apropiate, fiindcă mediul urban asigură condiţii de viaţă mai prietenoase.

Astfel, în localităţi găseşte mai uşor hrană (rozători mici, păsări cântătore) şi clima, temperatura oraşelor este mai ridicată cu câteva grade.

Rămân în oraşe până la sfârşitul iernii - începutul lui martie, după care se întorc în păduri. În oraşe se retrag pe crengile protectoare ale arborilor şi sunt aproape invizibili.

În fiecare an specialiştii Societăţii Carpatine Ardelene – Satu Mare observă în oraşul nostru prezenţa ciufului de pădure într-un număr de peste o sută de indivizi. Se poate observa în Grădina Romei, pe arborii ştrandului, pe străduţe mai dosnice şi în grădini, unde nu sunt deranjate.

Potrivit celor relatate de Kiss István, specialist ornitolog al Societăţii Carpatine Ardelene – Satu Mare: „ciuful de pădure poate să fie considerat un binefăcător al oraşelor, fiindcă se hrăneşte mai ales cu rozătoare. Curăţă oraşul nostru într-un mod natural, astfel putem evita folosirea chimicalelor, care în cele mai multe cazuri sunt periculoase şi pentru oameni”.

           

În capturarea pradei îl ajută văzul şi auzul perfect. Prada este ucisă, iar apoi consumată cu ajutorul ciocului puternic curbat şi ascuţit, precum și cu ghearele ascuțite. Asemănător oamenilor, este o specie sociabilă. Masculul vânează și pentru perechea sa, până când femela clocește ouăle. În mod obişnuit, femela depune între 4 – 6 ouă. Puii sunt crescuţi de ambii părinți, până când aceștia devin independenţi.