Pentru anii 2016-2017 Agenția Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) organizează la nivelul Uniunii Europene campania „Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele”.

Aceasta are la bază constatările proiectului-pilot al Parlamentului European - "Munca în condiţii mai bune de securitate şi sănătate la orice vârstă”.

Campania evidențiază importanţa unei abordări care să ţină seama de toate etapele vieții, şi în special, de promovarea practicilor de lucru sănătoase în rândul lucrătorilor tineri şi crearea unor condiții de muncă adecvate ce conferă durabilitate vieții profesionale şi asigurarea îmbătrânirii în condiții bune de sănătate.

Garantarea unui mediu de lucru sigur şi sănătos pentru cei peste 217 milioane de angajați din Uniunea Europeana reprezintă un obiectiv strategic pentru Comisia Europeană, care desfășoară în acest sens o strânsă colaborare cu statele membre, partenerii sociali şi celelalte instituţii ale UE.

Deoarece riscurile profesionale pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor sunt, în general, similare în întreaga Uniune, Comisia Europeană are rolul important de a sprijini statele membre în abordarea acestor riscuri intr-un mod mai eficient şi în adoptarea unor directive de stabilire a unor cerințe minime în vederea îmbunătăţirii mediului de muncă şi de asigurare a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Forţa de muncă a Europei este în proces de îmbătrânire şi multe state membre măresc vârsta legală de pensionare. În aceste condiţii lucrătorii vor avea o durată a vieţii profesionale mai mare, fiind expuşi mai mult timp pericolelor şi riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă.

Îmbătrânirea populaţiei: implicaţii pentru societate și economie

România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populaţiei cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la 30%, până în anul 2060, existând posibilitatea de a exercita o presiune puternică asupra costurilor aferente pensiilor, serviciilor medicale şi serviciilor de îngrijire de lungă durată.

În acelaşi timp, se inversează creşterea, care a avut loc timp de câteva decenii, a populaţiei în vârstă de muncă a României, şi anume segmentul 15-64 de ani, urmând o scădere de 30% până în anul 2060, aceasta fiind una dintre cele mai accentuate scăderi din UE.

Îmbătrânirea populaţiei este determinată de trei fenomene separate, respectiv:  creşterea speranţei de viaţă, scăderea ratelor de fertilitate, emigraţia.

Structura și fenomenul de îmbătrânire a populației (sursa: Statistica Eurostat)

Îmbătrânirea activă

Conceptul de “îmbătrânire activă” proiectează o societate în care persoanele vârstnice sunt încurajate şi au posibilitatea de a duce o viaţă pe cât posibil sănătoasă, productivă, participativă şi independentă.

În această idee, prin politicile elaborate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice a elaborat o strategie al cărei scop este de a reduce îmbătrânirea fizică prematură, şi, acolo unde este posibil de a încuraja populaţia vârstnică să lucreze mai mult timp, de a continua să-şi aducă contribuţia la societate prin activităţi civice şi politice mult timp după pensionare şi să aibă o viaţă independentă chiar şi la vârste mai înaintate.

Îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice aferente vârstei înaintate, poate produce venituri actuale şi viitoare mai mari pentru populaţia vârstnică, poate conduce la o creştere economică mai mare şi poate dezvolta o societate mai cuprinzătoare în care toate persoanele, de toate vârstele, să joace un rol activ şi să aibă posibilitatea de a contribui din punct de vedere economic şi social, astfel încât toate acestea să participe la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestui grup de persoane.

Munca la vârste înaintate

Populaţia vârstnică reprezintă o resursă insuficient folosită a economiei României, aspect care face dificilă atingerea unei rate de ocupare de 70%.

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 54 de ani este cu numai 2 puncte procentuale mai mică decât media din UE, în timp ce aceeaşi rată pentru populaţia cu vârsta între 55 şi 64 de ani este cu 9 puncte procentuale mai mică.

O scădere progresivă semnificativă a numărului de persoane cu contract de muncă începe încă de la vârsta de 50-54 de ani. În acest interval de vârstă, 20% dintre femei și 17% dintre bărbați sunt deja pensionați, majoritatea având pensii de invaliditate.

În ciuda reformelor din 2001, care au înăsprit condițiile de eligibilitate pentru obţinerea unei pensii, pensionarea anticipată şi/sau pensionarea anticipată parţială rămâne la un nivel ridicat.

Între vârstele de 55 și 59 de ani, cu până la cinci ani înainte de vârsta de pensionare pentru limită de vârstă, există deja un raport de 2,5 femei pensionate pentru fiecare femeie angajată.

În mod similar, între vârstele de 60 și 64 de ani, cu până la cinci ani înainte de vârsta de pensionare pentru limită de vârstă pentru bărbaţi, există deja un raport de 4,5 bărbaţi pensionari pentru fiecare bărbat angajat.

Managementul securităţii şi sănătăţii ocupaţionale în contextul unei forţe de muncă aflată în procesul de îmbătrânire necesită o abordare holistică, care să ia în considerare diverşii factori care influenţează capacitatea de muncă a unei persoane.

Conceptul de capacitate de muncă reprezintă o astfel de abordare.

Schimbările legate de vârstă se întâmplă la nivelul sistemelor cardiovascular şi respirator; sistemului musculo-scheletic (muşchi, oase, articulaţii, ligamente şi tendoane); sistemului senzorial; pielii; proceselor cognitive şi ale somnului.

Asigurarea unor medii de lucru sănătoase, adecvate și benefice persoanelor în vârstă, care nu doar previn apariţia unor boli, ci şi promovează şi încurajează un stil de viaţă sănătos, va deveni din ce în ce mai importantă pe măsură ce populaţia din România îmbătrâneşte. Angajatorii şi factorii de decizie trebuie să monitorizeze sănătatea angajaţilor, prin controale medicale periodice şi să intervină din timp prin consiliere şi ajustări necesare, astfel încât sănătatea să poată fi redobândită.

Trebuie să se conştientizeze importanţa accesibilizării locului de muncă pentru angajaţii vârstnici deoarece aceste ajustări nu sunt doar în beneficiul lucrătorilor, ci cresc şi productivitatea firmelor.

ITM Satu Mare a organizat luni, la sediul instituţiei,  o instruire la care au participat 30 persoane şi în care au fost prezentate materiale puse la dispoziţie de Punctul Focal România al Agenției Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, precum şi o lucrare elaborată pentru simpozionul regional desfăşurat în perioada 17 - 19.10.2016 la Baia Mare.