Locale Altele
Miercuri, 27 Octombrie 2021
Mie, 27 Oct 2021
Festivalul Starostelui la Ser
Florin Răchitan  - Duminica, 14 Februarie 2016

Cea de-a doua ediție a Concursului Internațional de Staroste și Tarafuri de Muzică Populară s-a nimerit să fie organizată chiar în week-end-ul de Valentine’s Day, ocazie perfectă pentru cei interesați să vadă cum era sărbătorită împlinirea iubirii în comunitățile tradiționale sătmărene pe vremea când despre Valentine’s Day auzeam, eventual, doar de la unchii plecați în America.

După succesul primei ediții de anul trecut, era firesc să se instituie o tradiție în organizarea acestui festival unic în regiune, ce-i reunește o dată pe an pe cei mai vestiți starosti nu numai de pe meleagurile Sătmarului, dar și din Sălaj sau Ungaria, precum și din zonele cu populație maghiară din Ucraina și Slovacia.

Aproape o duzină de starosti, care mai de care mai iscusiți în vorbe și snoave au participat la evenimentul organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) în parteneriat cu Primăria comunei Bogdand și Ansamblul Folcloric Maghiar “Kukurok” din satul Ser, care din punct de vedere cultural aparține mai degrabă Sălajului, dar Sătmarul a avut noroc să-l păstreze în timpul reformei administrative din anii ’60 ai secolului trecut, contribuind astfel la bogăția multiculturală a județului nostru.

“Am ales acest sat de la capătul județului, deoarece am găsit aici o comunitate locală inimoasă, foarte entuziasmată de ideea găzduirii acestui festival, ospitalieră și cu membrii implicați activ în toate detaliile organizării evenimentului. Se vede cu ochiul liber că sunt cu toții mândri că au ocazia să-și transmită astfel tradițiile locale și să primească oaspeți de peste hotare, așa că nu am ezitat nici o clipă în acordarea sprijinului nostru pentru a face din Ser un fel de capitală a starostilor” – a declarat responsabilul cu organizarea din partea Centrului de Creație, directorul adjunct Nagy Orban.

Desfășurarea festivalului a respectat întocmai toate momentele importante ale unei nunți tradiționale (cu excepția cununiei în biserică, deoarece, fiind vorba de o înscenare de căsătorie, nu se cuvenea să se joace un asemenea teatru în Casa Domnului n.r.).

După ce și-au “dres vocile” cu câte-un pahar de pălincă, cei 11 starosti, însoțiți de alaiul oaspeților, au pornit spre casele mirilor, nu înainte de a planta, potrivit tradiției locale, un arbore dedicat tinerilor însurăței în părculețul din centrul satului.

După ce “l-au cerut” pe mire din casa părinților, au pornit spre casa miresei, cântând pe tot parcursul drumului și cu starostii întrecându-se în vorbe de duh. Odată ajunși la casa din vârful dealului, unde locuiește aleasa inimii mirelui, a început spectacolul adevărat, spre amuzamentul poporului adunat din tot satul.

Inițial, starostele reprezentant al familiei miresei a încercat să-i “păcălească” pe cei sosiți cu alaiul, prezentându-le, în loc de mireasă, o babă, apoi o miresică “gata pregătită” pentru rolul de nevastă și mamă, care, judecând după dimensiunea burții, nu a mai avut răbdare să aștepte nunta.

Până la urmă, sătul de păcăleli, mirele a intrat el însuși în casă, unde a fost nevoit s-o caute pe cea sortită lui, care, speriată de scandalul de afară, s-a ascuns bine. După multe căutări, mirele a găsit-o pitită în lada de zestre, între plăpumi și perini.

Au urmat mesajele de despărțire de la bunici, părinți, frații și surorile cu care-și petrecuse mireasa anii copilăriei în casa părintească, aceasta fiind ocazia perfectă pentru starosti să-și dovedească măiestria în meșteșugitul cuvintelor, astfel încât să aducă lacrimi pe fețele unora dintre participanți, chiar dacă toată lumea știa că nu e chiar nuntă adevărată ;))

În tot acest timp, feciorii și fetele din vecini ofereau oaspeților cozonaci cu nucă și rahat, dar și vin sau pălincă direct din sticlă, pentru a îndura “cu mai multă căldură în suflete” ploaia mocănească ce i-a necăjit toată ziua.

Alaiurile reunite ale familiilor celor doi miri au pornit apoi spre noul cămin conjugal al tinerei perechi, care în mod tradițional este casa mirelui. Acolo, tot în cadrul unui ritual la care și-au adus aportul starostii, mireasa a fost “predată” noilor ei părinți, ocazie pentru primul ei gest de rebeliune: a aruncat cât-colo, în curte, mătura ce i-a fost dată de mama soacră cu intenția de a-i testa abilitățile de gospodină :)))))))

După “împăciuirea” de rigoare, mediată de starosti, nuntașii au pornit, în sfârșit spre căminul cultural, unde au petrecut până dimineața, cu muzica asigurată, așa cum trebuie, de un taraf țigănesc adus tocmai de la Hrip și cu alte snoave ale starostilor la fiecare moment important al petrecerii: aducerea la mese a diferitelor feluri de mâncare, închinatul paharelor la urările de bine adresate mirilor, adunarea darurilor pentru noua familie, dansul miresei etc.

Prezent la ceremoniile din prima parte a zilei, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Ștef, a vorbit despre importanța păstrării și transmiterii către generațiile viitoare a acestor valori tradiționale care îmbogățesc viața culturală a tuturor etniilor din toate regiunile județului nostru:


Posted by Adrian Stef on Saturday, February 13, 2016


1230 vizite
Distribuie pe