Fără a mai fi supuşi la acte de violenţă, dar izolaţi de clasa politică, comunitatea gay din România şi simpatizanţii ei au ieşit în număr mic la paradă.

„Vă dorim numai bine în celebrarea demnităţii voastre!”, le-au transmis, sâmbătă, printr-o scrisoare deschisă, trei dintre miniştrii guvernului britanic participanţilor la Marşul GayFest 2009, în calitate de „persoane care îşi asumă în mod deschis orientarea sexuală gay”.

Cei 200 de oameni care au mărşăluit, sub steagul diversităţii, în centrul Capitalei, au avut în frunte şi politicieni şi diplomaţi. Nu pe cei români, însă, ci pe cei britanici, francezi, suedezi, olandezi şi de alte naţionalităţi.


„Nici unul, ca de obicei”

Printre ei: trei europarlamentari - Michael Cashman (Marea Bri ta nie, mem bru în Comitetul Exe cutiv al Partidului Laburist), Hélčne Goudin (Suedia), Michel Teychenne (Franţa, Partidul Socialist). Aceştia au stat în primele rânduri la parada gay, fluturând stea gul Uniunii Europene, însemnat cu steluţe în culorile steagului LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender). La rândul lor, ambasadorii Marii Britanii, Olandei, Suediei şi Cehiei la Bucureşti au mers cot la cot cu homosexualii, zâmbitori şi relaxaţi.

„Ştiu ce vreţi. Vreţi să fiţi trataţi ca nişte oameni normali, cu aceeaşi protecţie în faţa legii”, a spus, la finalul paradei, în faţa Palatului Parlamentului, ambasadorul Olandei, Jaap Louis Werner, venit împreună cu soţia şi fetiţa lor. „Câţi dintre aleşii noştri sunt aici, câţi dintre cei care vă reprezintă în Parlamentul European (PE) sunt alături de noi?”, a întrebat, mai mult retoric, de la microfon, Florin Buhuceanu, liderul Asociaţiei Accept, organizator Gay Fest. „Nici unul, ca de obicei”, a şoptit din public un tânăr cu mască pe faţă.

Nu este nimic nou

în faptul că picior de politician român nu s-a încumetat să meargă, câteva minute, alături de membrii LGBT din România şi de simpatizanţii acestora, heterosexuali de toate vârstele. „Din păcate, politicienii noştri nu solidarizează cu cineva care nu le aduce voturi. În măsura în care vor avea vreun interes, vor ieşi la paradă alături de homosexuali”, spune Florentina Ionescu, activist pentru drepturile omului.
 
Ionescu spune că nu o dată au fost invitaţi reprezentanţii noştri în parlament la diverse acţiuni LGBT. „Nu am reuşit să strângem politicieni de nici o culoare. Am căutat mereu susţinere de orice fel. Nu au vrut nici măcar să ne fie aliaţi neutri”, arată Ionescu.

Frica de majoritate

Cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, prezenţa oamenilor politici la o acţiune pro-homosexualitate ar fi fost cea mai proastă strategie electorală, spun specialiştii. „Pentru că în România încă sunt prejudecăţi destul de multe faţă de această minoritate, este evident că par tidele nu vor să-şi atragă o majo ritate negativă. Antipatiile ve nite din partea votanţilor - cei mai mulţi declaraţi împotriva homosexualităţii - le-ar fi putut dă una, mai ales acum”, explică sociologul Mircea Kivu.
 
„Sunt conştienţi că ar fi putut fi acuzaţi de oarecare simpatie faţă de LGBT şi ar fi pierdut pe 7 iunie”, crede şi sociologul Marius Pieleanu. Despre o previziune legată de anul în care clasa politică mioritică îşi va asuma prezenţa la o astfel de paradă, Mircea Kivu nu e deloc optimist: „Probabil că atunci când vor avea ei curajul nu va mai fi nevoie să iasă în stradă”.

Ar fi fost frumos să-i vedem la marşul gay măcar pe cei care au votat pentru căsătoriile homosexuale în PE, spun sociologii. „Dar este clar că cei mai mulţi au votat după cum le-au dictat grupurile politice din care fac parte, nu după cum cred ei”, conchide Marius Pieleanu. 

VOT ÎN PE

Europarlamentarii noştri, pro-gay peste hotare

“Rezoluţia Catania”, aprobată de Parlamentul European pe 14 ianuarie 2009, propune standardizarea statutului legal al căsătoriilor homosexuale în toate ţările membre UE. Grupurile homosexuale din întreaga lume au salutat-o ca pe un pas î na inte în procesul de emancipare şi de re cu noaştere a acestei comu nităţi, iar asociaţiile pro-life şi profamilie au con damnat-o. Iniţiat de comunistul italian Giusto Catania, actul cere garantarea accesului la “drepturile sexuale şi de reproducere”, precum şi recu noaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

Supusă la vot, rezo lu ţia a primit 12 voturi „pentru” şi 12 „împotrivă” din partea repre zen tanţilor României în PE. PSD-ul, afiliat Internaţionalei Socialiste, şi PNL-ul, afiliat la ALDE, au votat pentru „Rezoluţia Catania”. PDL-ul, afiliat Partidului Popular European (PPE), a votat împotrivă. Între europarlamentarii care au votat împotrivă sunt Maria Petre, Marian-Jean Marinescu, Theodor Stolojan, Constantin Dumitriu şi Flaviu-Călin Rus.

Pe lista celor care au votat „pentru” sunt Ramona Mănescu, Daniel Dăianu, Magor Imre Csibi, Adrian Severin, Corina Creţu, Daciana Sârbu, Gabriela Creţu, Ioan Mircea Paşcu, Silvia Ţicău, Victor Boştinaru, Csaba Sógor şi Iuliu Winkler. Nici unul dintre ei, însă, nu şi-a asumat public susţinerea pentru LGBT din România.