Aproape jumătate dintre persoanele active au avut, în decursul unui an de muncă, un nivel de stres peste mediu, potrivit unui studiu realizat de un medic român psihiatru împreună cu alţi trei specialişti.

„40% dintre persoanele active cuprinse în studiu au înregistrat, în 12 luni, un nivel de stres peste cel mediu, 4% atingând chiar nivelul de stres copleşitor, iar 10% dintre cei chestionaţi au o tulburare de tip depresiv, ca urmare a stresului”, a declarat dr. Dan Ghenea, medic specialist psihiatru la o clinică particulară din Bucureşti.

Experimentul întreprins de psihiatrul român a fost realizat pe 2.000 de voluntari, lucrători într-o fabrică de confecţii.

Specialistul atenţionează că stresul la locul de muncă nu apare doar ca urmare a unei munci obositoare şi a numărului mare de ore petrecut la birou. „Nu există o cauză majoră”, ne explică dr. Ghenea. Nesiguranţa locului de muncă, atitudinea adesea superioară cu care şefii îşi tratează angajaţii sau atmosfera deloc prietenoasă pe care ne-o oferă colegii sunt alţi factori determinanţi în apariţia stresului ori a depresiei. Însă acum, în această perioadă, se poate înregistra o proporţie mai mare a stresului de incertitudine, având în vedere criza economică, subliniază psihiatrul.

Oamenii nu caută numai bani, ci şi autoîmplinire

„În mod clar, oamenii caută nu numai tradiţionalele rezultate extrinseci (salariu, promovare, securitate, statut), ci şi recompense intrinseci (dobândirea de abilităţi, stimă de sine, autoîmplinire)”, adaugă dr. Ghenea.
Referitor la repartiţia pe sexe, specialiştii spun că femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii la stres la locul de muncă. „La femei, stresul este de două ori mai mare decât la bărbaţi, din punct de vedere endocrin”, apreciază dr. Letiţia Dobranici, vicepreşedintele Societăţii Române de Alzheimer, medic psihiatru la Spitalul CF2. În majoritatea cazurilor, persoanele între 25 şi 45 de ani sunt cele mai expuse la acest fenomen.

Psihiatrii spun că cel mai important este să învăţăm să ne cunoaştem limitele propriului organism, ca să putem să luăm măsuri în timp util. Într-o primă fază, de 6-9 luni, fiecare dintre noi ne putem mobiliza resursele astfel încât putem munci mai mult. Riscul este că această organizare ar putea transforma provocarea într-o rutină. Următoarea fază, de rezistenţă la stres, poate dura între doi şi patru ani, iar după această perioadă, încep să apară simptome şi tulburări psihice şi fizice, dintre care, cel mai adesea, depresia.

Nervozitate, oboseală cronică, migrene, hipertensiune

 „Înainte de apariţia tulburărilor, stresul îl recunoaştem prin simptome psihologice – nervozitate, lipsă de concentrare, oboseală, tulburări de atenţie. Atunci când, într-o primă fază, nu ţinem cont de oboseală şi nu ne odihnim, apare oboseala cronică, la eforturi mai mici decât de obicei sau chiar dimineaţa după ce ne trezim”, atenţionează psihiatrul Dan Ghenea. De asemenea, mai spune specialistul, dispoziţia iritabilă, starea labilă, lipsa chefului de viaţă, dispoziţia proastă apărută de dimineaţă sunt câteva dintre semnele care anunţă depresia. „Un individ care era activ pare mereu răcit, are dureri musculare, de ceafă şi articulare, oboseala nu dispare la odihnă, nu mai poate adormi noaptea şi nu se mai poate concentra la sarcini simple”, adaugă dr. Dobranici.

În ceea ce priveşte consecinţele la care ne putem expune dacă nu luăm măsuri pentru a trata depresia, specialiştii vorbesc despre riscul de cancer, având în vedere scăderea imunităţii, hipertensiunea arterială, migrene – în faza de epuizare, ulcer şi alte tulburări gastrointestinale, alergii, diaree, constipaţie. „Tulburările cardiovasculare se instalează în zece ani de stres necontrolat. De aceea, este bine să sesizăm aceste semnale cât mai devreme. Nu este prea târziu nici când apare depresia sau anxietatea, care funcţionează ca un semnal de alarmă, că am atins limitele organismului nostru”, atenţionează dr. Ghenea. Consecinţele serioase pe termen lung sunt un randament mai mic la locul de muncă, influenţarea calităţii vieţii celor din jur, iar tulburările fizice foarte severe pot conduce, potrivit psihiatrului, până la moarte prin supramuncă.

Soluţii - 15 minute de pauză la două ore de lucru şi ciocolată neagră

Specialiştii ne sfătuiesc să încercăm să ne facem un program de muncă bine ritmat, astfel încât la o oră şi jumătate sau două de muncă să avem 10-20 de minute de deconectare. „La vârste tinere, se uită că munca este doar o parte a vieţii. Ar trebui să ne rezervăm o parte a timpului şi pentru relaxare şi alte activităţi care ne fac plăcere”, precizează dr. Dan Ghenea. Totodată, psihiatrul Dobranici ne sfătuieşte să ne hidratăm suficient – doi litri de lichide pe zi, să mâncăm ciocolată neagră (cu 75% cacao) sau să luăm lecţii de înot, evitând distonocalmul şi alte asemenea medicamente.

Potrivit specialiştilor, cele mai stresante meserii sunt cele de medic, chirurg, aviator, manager de multinaţionale, mecanic de avioane, asistent medical.