Povestea lui Hassan Al Kontar, un sirian în vârstă de 37 de ani care a trăit în ultimele opt luni într-un terminal al aeroportului din capitala malaeziană Kuala Lumpur, a făcut înconjurul lumii, el fiind comparat cu personajul interpretat de Tom Hanks în celebrul film ”Terminalul”.
Ultimii zece ani ai vieții sale au fost pline de peripeții care reflectă în soarta unui singur om toată nebunia războinică și birocrația absurdă ce a cuprins mapamondul în această perioadă, iar finalul poveștii este unul tipic canadian, datorită implicării unor voluntari și a autorităților din țara frunzei de arțar, care au arătat din nou lumii ce înseamnă legendarul umanism canadian.
Fiind membru al comunității druzilor, o minoritate persecutată în Siria, Hassan Al Kontar a plecat să lucreze în Emiratele Arabe Unite înainte ca țara sa să fie scufundată în iadul războiului civil, dar pașaportul său a expirat în 2011, adică exact în anul în care începuseră problemele în Siria.
A încercat să obțină un nou pașaport de la ambasada țării sale din EAU, dar, având vârsta potrivită pentru înrolare, i-a fost refuzată cererea, autoritățile siriene începând formalitățile pentru extrădarea sa în patrie, unde urma să fie recrutat în armata guvernamentală pentru a lupta împotriva rebelilor.
Disperat, după ce a trăit clandestin timp de 7 ani în țara gazdă, el a solicitat și a obținut acordul autorităților din EAU de a fi extrădat în Malaezia, țară în care cetățenii sirieni aveau dreptul să intre fără viză, cu condiția să nu depășească un termen de ședere de trei luni.
El s-a și străduit să respecte acest termen și și-a cumpărat bilet de avion pentru a călători mai departe spre Ecuador, țară care l-ar fi acceptat ca refugiat, dar personalul companiei aeriene Turkish Airlines l-a dat jos din avion, fără nici o explicație, deoarece tocmai atunci armata turcă trecuse granița siriană pentru ”a face ordine” în zona de frontieră.
Depășind termenul de ședere în Malaezia, Hassan a rămas blocat în terminalul ”Sosiri” al aeroportului din Kuala Lumpur, fără să treacă prin vamă și, întocmai ca Tom Hanks în film, a trăit timp de o jumătate de an din mila călătorilor și a echipajelor de pe aeronave, care îi ofereau mâncare, haine și produse de igienă.
În tot acest timp, având acces la rețeaua WiFi a aeroportului, el a transmis zilnic pe rețelele de socializare un fel de jurnal al situației sale inedite, cu postări în care se străduia să facă haz de necaz, povestind, de exemplu, despre cum se tundea singur în fața oglinzii într-o toaletă scoasă din uz, cum și-a amenajat ”dormitorul” pe o saltea așezată sub o scară rulantă sau cum s-a înscris online pentru o misiune NASA pe planeta Marte, în speranța că acolo nu i se va cere viză :)))))
Pe conturile sale de Facebook și Twitter s-au înscris zeci de mii de followeri din toată lumea, care-i urmăreau peripețiile, iar unii dintre ei au și început să se mobilizeze pentru a-l ajuta.
Printre ei s-a numărat o femeie din provincia canadiană British Columbia, care, impresionată de drama prin care trecea sirianul, a inițiat o colectă pentru a aduna banii necesari cu care putea să obțină pentru el statutul de ”refugiat sponsorizat”, conform legilor canadiene (de acest statut au beneficiat în ultimii ani aproape 15.000 de refugiați sirieni în Canada).
Pe când au adunat suma necesară cu ajutorul comunității din orășelul Whistler, sponsorii săi au aflat că Hassan tocmai a fost arestat de autoritățile malaeziene, sub pretextul că l-ar fi prins într-o zonă ”interzisă” a aeroportului din Kuala Lumpur. A fost imediat transferat într-un centru de detenție pentru imigranți clandestini, unde a rămas în ultimele două luni, fără vreun contact cu lumea exterioară.
Atunci, cetățenii din Whistler au scris petiții peste petiții la Ministerul de Externe canadian, care a și intervenit prompt, prin reprezentanța sa consulară din Malaezia și a reușit să blocheze o nouă tentativă de extrădare a lui Hassan în Siria, oferindu-i, în același timp, cale liberă spre Canada, cu tot cu biletul de avion cumpărat de sponsorii săi din orășelul din British Columbia.
Hassan Al Kontar a ajuns marți dimineața la Vancouver, fiind așteptat pe aeroport de ”sponsorii” din noua sa patrie, care l-au primit ca pe un fel de fiu al satului revenit din peregrinările sale prin lume, cu multe îmbrățișări și lacrimi.
Înainte de a ajunge la binefăcătorii săi, în ultima sa postare pe Twitter transmisă în timpul escalei din Taiwan, Hassan Al Kontar le-a mulțumit tuturor pentru ajutor, dar a ținut să reamintească lumii de soarta milioanelor de compatrioți ai săi care trăiesc în continuare în tabere de refugiați în Orientul Mijlociu.