Născută într-o familie de emigranți ucraineni în provincia canadiană Alberta, unde jumătate din populație are rădăcini ucrainene, despre Chrystia Freeland, ministru de Finanțe și vicepremier al Canadei, se poate spune că este exact omul potrivit în locul potrivit, la momentul potrivit și pare că întreaga ei viață a fost pregătită pentru rolul pe care îl joacă în aceste zile pe scena politică internațională.

A copilărit la o fermă din vastele preerii ale provinciei colonizate încă din secolul XIX de valuri succesive de emigranți ucraineni care traversau jumătate de lume, fugind ba de opresiunea Imperiului Țarist sau a celui Austro-Ungar, ba de foametea Holodomor provocată intenționat de sovietici, apoi de abuzurile sistemului comunist, iar în ultimele decenii de sărăcia și corupția generalizată dintr-o țară fragilă care, deși formal independentă, nu a reușit niciodată să scape de sub ”umbrela” marelui vecin rus.

După divorțul părinților săi, adolescența și-a petrecut-o într-o suburbie a capitalei provinciale Edmonton, într-o comunitate modestă în care mama sa, Halyna, ieșea în evidență nu doar prin activitatea ei de avocată pusă în slujba celor care nu aveau posibilități materiale să-și apere dreptatea în Justiție, dar și prin activismul ei politic și feminist, fiind o înfocată susținătoare a campaniei de lobby care a dus, până la urmă, la abrogarea legilor foarte ”strâmbe” privitoare la partajul de după divorț în Canada anilor 70.

În tot acest timp, identitatea ucraineană a fost păstrată și puternic cultivată în familie, ea însăși vorbind acasă exclusiv în limba ucraineană cu fiicele sale. ”Toți părinții și bunicii noștri se simțeau toată viața ca niște exilați, pentru care cea mai sacră datorie era păstrarea vie a ideii de libertate și independență, iar visul de generații și cel mai de preț ideal era o țară proprie, independentă” – scria Chrystia Freeland într-un eseu publicat în timpul revoluției Euromaidan din Kiev.

Acest ideal a determinat-o pe neobosita sa mamă, Halyna, să se întoarcă în patria-mamă, pe care nu o văzuse niciodată în viața ei, imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, unde a activat mulți ani de zile în cadrul unui ONG, contribuind la reconstrucția tânărul stat ucrainean independent.

Chrystia și-a devansat mama cu vreo doi ani și, în 1989, în pragul prăbușirii sistemului sovietic, în timp ce ea era studentă la Harvard a insistat să fie trimisă la Kiev în cadrul unui program de schimb de studenți, fiind dornică să lupte, așa cum își imagina în naivitatea ei din tinerețe, pentru Ucraina independentă. Acolo, așa cum era de așteptat, a intrat în vizorul KGB și a fost nevoită să părăsească țara pentru a nu se pomeni pe undeva prin Siberia.

Puțin mai târziu, în perioada de glorie a jurnalismului clasic, s-a întors în spațiul ex-sovietic, de data aceasta chiar la Moscova, unde a condus biroul de corespondenți ai celebrului cotidian Financial Times, ulterior lucrând pentru agenția de presă Reuters.

La fel de activă politic precum mama ei, Chrystia a fost aleasă deputat în Parlamentul Federal de la Ottawa la începutul deceniului trecut, iar după alegerile de anul trecut a fost cooptată în noul Guvern Trudeau în funcția cu cea mai mare responsabilitate de după cea a premierului.

În această calitate a găsit-o istoria, la conducerea uneia dintre cele mai democratice și liberale țări ale lumii, care, împreună cu aliații săi, înfruntă acum Răul Suprem ce le-a făcut viața amară tuturor strămoșilor vicepremierului Chrystia Freeland.

După cum remarcă presa de peste ocean, pentru ea această confruntare a devenit o chestiune personală, așa se explică vehemența cu care a cerut și i-a convins pe liderii celor mai industrializate țări din G20 să aplice sancțiunile bancare și economice împotriva Rusiei încă din week-end-ul în care a început invazia Ucrainei, astfel încât rubla s-o ia la vale încă de la deschiderea burselor în ziua de luni.

Tot la insistențele ei, premierul Justin Trudeau a anunțat zilele trecute că interzice toate importurile de petrol și gaz din Rusia, alegând, în schimb, să dezvolte capacitățile de export ale Canadei, una dintre cele mai mari producătoare de petrol și gaze din lume, pentru a putea asigura cantitățile de care are nevoie Europa în cazul în care Putin va închide robinetul.

”Bunicii ei au venit în Canada ca refugiați, iar acum nepoata lor joacă un rol cheie în lupta pentru salvarea patriei lor. Acest aspect spune multe atât despre Chrystia Freeland, cât și despre aspirațiile Canadei ca țară. Indiferent dacă e vorba despre soartă sau doar o întâmplare fericită, suntem cu toții privilegiați să avem un asemenea om la locul potrivit în aceste vremuri” – a concluzionat editorul Gillian Steward într-un articol dedicat vicepremierului Canadei în Toronto Star, de Ziua Internațională a Femeilor.