E greu să ne revenim! Am pierdut un prieten, unul dintre sufletele cele mai sensibile din această lume. Un artist care ne-a marcat tinerețile, cu cele mai frumoase cântece folk din istoria umanității.
Iar privilegiul nostru este că am fost contemporani cu el, Octavian Bud, chiar aici, la capăt de țară, într-un oraș care i-a fost cămin, dar l-a și respins, așa cum se întâmplă de obicei cu profeții care nu pot fi recunoscuți în patria lor.
Un om încă în puterea vieții, s-a stins la vârsta de 59 de ani, chinuit de o boală care nu părea a fi fatală și pe care a înfruntat-o mereu cu seninătate.
În urmă cu puțin timp cânta încă pe scena Zilelor Orașului Satu Mare, după care a plecat pentru un ultim spectacol, la un festival din Amara. Acolo a avut probleme, a fost consultat la spitalul din Slobozia, apoi din nou la spitalul din Baia Mare și a ajuns la Oradea, unde și-a petrecut ultimii ani din viață și și-a găsit sfârșitul. Drum lin, prietene!