Locale Altele
Duminica, 9 Mai 2021
Dum, 9 Mai 2021
Observații ale arhitecților asupra PUG Satu Mare
Ordinul Arhitecților din România  - Vineri, 14 Ianuarie 2011
În data de 20 decembrie 2010 la iniţiativa filialei Satu Mare a Ordinuluin Arhitecților din România(OAR), reprezentanţii institutului Urban Proiect Bucureşti, firma contractoare angajată de Primăria Municipiului Satu Mare să reactualizeze PUG-ul, au prezentat concluziile studiilor de fundamentare şi propunerile elaborate până în acest moment.


La întâlnire au participat membri filialei, primarul municipiului şi arhitectul şef. Filiala OAR a decis constituirea unui grup de analiză care să emită un punct de vedere al arhitecţilor sătmăreni referitor la varianta de PUG prezentată însoţit de propuneri de clarificare, completare şi corectare a documentaţiei.

Ce vor arhitecții pentru Satu Mare? Redăm în totalitate opinia lor...

Dorim pentru Satu Mare un PUG în care să fie înscrise reglementări operative, clare şi fundamentate dar şi un PUG cu reală valoare de document programatic director de planificare a dezvoltării durabile. Dorim pentru Satu Mare un proiect care să ne asigure o dezvoltare către propria noastră viziune despre oraş şi care în acelaşi timp să nu îngrădească dreptul la opţiune al generaţiilor viitoare.
Urmare analizării soluţiilor prezentate considerăm că se impune pentru început o clarificare din partea Primăriei Municipiului Satu Mare cu privire la procedura derulată în administrarea contractului achiziţiei, o clarificare a temei de proiectare precum şi punerea în acord cu prevederile legale referitoare la cadrul de conţinut al documentaţiei.

Din motivele de mai sus, considerând că documentaţia elaborată până în acest moment are valoare de document de referinţă prealabil dezbaterii, definitivării şi aprobării, solicităm completarea şi corectarea documentului cu unele propuneri şi reglementări identificate de noi ca fiind oportune şi necesare.


Astfel, în această variantă de PUG nu sunt prezentate direcţiile de dezvoltare a oraşului, nu se identifică şi nu sunt propuse relaţii în teritoriul învecinat oraşului, nu sunt evidenţiate proiectele pe termen mediu şi lung, realizabile dincolo de putinţa generaţiei noastre. Nu credem că ne putem imagina dezvoltarea oraşului independent şi indiferent faţă de comunele adiacente cu care deja se derulează unele investiţii în parteneriat, din spaţiul cărora oraşul îşi aduce resurse şi forţă de muncă şi către care „exportă” servicii sociale şi administrative; sau faţă de teritoriile înconjurătoare mai largi: judeţean, regional, transfrontalier.

Credem că „dezvoltare durabilă” înseamnă şi consecvenţă în menţinerea propunerilor privind echiparea teritoriului avansate cu mult curaj şi optimism de generaţiile trecute (unele datând chiar din sec. XIX): Someş navigabil, derivaţia de compensare a debitelor Someş-Crasna-Crişuri, trasee de drum expres către Oradea, Zalău, Halmeu, sau propunerile de refacere a unor trasee de cale ferată dezafectate, către Viile Satu Mare sau cele către Ungaria.

Ar trebui să limităm dezvoltarea tentaculară, necoordonată şi necontrolată a oraşului, să stabilim o limită de urbanizare până la care echiparea edilitară să poată fi asumată de autorităţi. Să nu transformăm drumurile naţionale, centura de ocol sau drumul expres în străzi interioare.


Apoi nu înţelegem de ce în intravilan s-au abandonat propunerile de realizare a unor străpungeri de străzi care să întregească funcţional şi coerent trama stradală a oraşului, străpungeri pentru care încă după primul război mondial au fost prezervate terenuri neconstruite; nu înţelegem de ce nu se menţine propunerea de eliminare a traversării de către ciculaţia auto de tranzit a zonei centrale, istorice şi protejate, în paralel cu amplasarea perimetrală a unor parcaje şi realizarea unor pieţe şi trasee pietonale, inclusiv dincolo de malurile râului către cartierele de blocuri.

Nu credem că problemele zonei centrale, care are nevoie de o identitate distincta, trebuie amplificate prin amplasarea de locuinte si comert tip supermarket, cu tot aportul inevitabil de populatie, automobile, marfa, deseuri si poluare. Sunt necesare prevederi suplimentare şi categorice de protejare şi punere în valoare a moştenirii materiale, nu numai a monumentelor dar şi a spaţiului urban în sine, a atmosferei şi farmecului vieţii oraşului vechi, recunoscut ca fiind un element de identitate.


Nu credem că propunerile prin care terenurile destinate amplasării obiectivelor de uz şi utilitate publică, fie ele chiar şi proprietate privată, menţinute până acum neocupate pe baza prevederilor PUG-urilor vechi, este justificat să fie uitate iar amplasamentele să iasă din sfera de interes a autorităţilor. Credem că oraşul trebuie să facă eforturi de achiziţie imobiliară în interes comunitar, că administraţia poate să iniţieze, în temeiul PUG-ului, parteneriate public-privat cu proprietarii acestora.

Este apoi nevoie de un program de reconversie funcţională a unităţilor de producţie care generează disconfort în zona centrală şi în zonele de locuit, de limitare prin reglementare a noxelor produse. Aşa cum este nevoie de un program de reconversie şi regenerare urbană pentru zonele decăzute, abandonate, insalubre şi inestetice.

Cu toate că suprafaţa intravilanului propus se majorează cu 1500 hectare, insuficient argumentat de altfel, constatăm că se diminuează semnificativ suprafeţele destinate spaţiilor verzi, de agrement şi sport. Sunt necesare prevederi care să conducă la o abordare diferită a relaţiei oraşului cu Someşul, acest ax natural ordonator a cărui amenajare poate asigura o parte din nevoia de zone verzi şi de agrement a populaţiei. Susţinem menţinerea propunerii de realizare a unui Parc Central vecin centrului nou, pe malul stâng al Someşului, cu crearea unui luciu de apă, cu o sală polivalentă, cu terenuri sportive, amfiteatru în aer liber, promenade, debarcader, chiar şi cu zone de pescuit.

De asemenea nu este suficient argumentată şi clar reglementată importanţa zonei Bercu Roşu, atât ca tipologie de spaţiu urban specific, cât şi ca funcţiune cu rol de agrement privat şi de ameliorare a microclimatului urban si nici nu se propune extinderea sau multiplicarea acestui tip de spatiu. Am dori să găsim în documentaţie zone destinate plantaţiilor de aliniament si protectie adiacente circulaţiilor majore, drumului de ocol, staţiei de epurare, traseului de cale ferată.


Oraşul are nevoie de unele dotări care acum îi lipsesc şi pentru care PUG-ul trebuie să avanseze propuneri: o sală polivalentă şi un amfiteatru in aer liber, săli de sport de cartier, un centru cultural care să includă o bibliotecă, o şcoală de arte, un centru de creaţie, expoziţii, mediatecă, o universitate, centre sociale şi ambulatorii pentru bătrâni, cel puţin un nou cimitir, poate şi altele.

Toate acestea costă, nu le vom putea nici măcar proiecta în cei zece ani de valabilitate a PUG-ului, poate nici nu vor aparţine generaţiei noastre, dar nici nu ne putem permite să ne limităm opţiunile, să ne înfrânăm speranţele, să închidem poarta viitorului.

Organizaţia noastră a remis Primăriei Municipiului Satu Mare un document tehnic care detaliaza şi argumenteaza propunerile noastre cu solicitarea de a fi analizate împreună cu consultantul în vederea preluării lor în PUG.

Şi pentru că înţelegem că succesul dezvoltării depinde de efortul integrat şi convergent al întregii comunităţi derulat în cadrul unor largi structuri parteneriale, eficiente, acceptate şi recunoscute, solicităm Primăriei Municipiului Satu Mare să-şi asume gestionarea procesului într-un parteneriat real, să reţină, să inventarieze şi să supună dezbaterii publice orice punct de vedere rezonabil exprimat, ca obligaţie morală şi legală.
3416 vizite
Distribuie pe