La ultima întâlnire a Grupului G7 al celor mai industrializate țări din lume, ministrul de Externe canadian, Melanie Joly, a anunțat că țara sa va trimite nave cargo uriașe în porturile românești de la Marea Neagră pentru a ajuta la transportarea grâului ucrainean spre țările africane și cele din Orientul Mijlociu, care se bazează în foarte mare măsură pe importul acestor cereale pentru a-și hrăni populațiile, în condițiile în care invadatorii ruși țin sub blocadă portul din Odessa, principala poartă de export a Ucrainei.

De ce se remarcă în această situație Canada dintre cele mai prospere șapte țări ale lumii? Răspunsul este dat de alți oficiali ai guvernului canadian, care au reamintit în ultimele zile ”datoria istorică morală” pe care o are această țară față de Ucraina și poporul ucrainean.

Această datorie istorică își are originea într-un singur spic de grâu, care se pare că a dat naștere întregii culturi a cerealelor din Canada, renumită în întreaga lume pentru soiurile de grâu de cea mai bună calitate, productivitate și rezistență la condiții climatice extreme.

Legenda spune că primele boabe de grâu care au crescut în solul canadian la mijlocul secolului al XIX-lea au fost trimise de un scoțian din Glasgow, ascunse în panglica unei pălării, prietenului său David Fife, pe care nu l-a mai văzut de mai bine de două decenii, după ce acesta emigrase în Canada și și-a înființat o fermă în provincia Ontario.

Un aspect mai puțin cunoscut al poveștii este că boabele de grâu proveneau de pe o corabie care a adus cereale din portul german Danzig (azi Gdansk, în Polonia), iar grâul a fost recoltat din provincia Galiția, ce aparținea atunci Imperiului Habsburgic, iar azi constituie, în mare parte, regiunea de Vest a Ucrainei.

Se pare că cele mai multe boabe de grâu din panglica pălăriei erau dintr-un soi de iarnă, care din motive necunoscute nu au supraviețuit condițiilor din Nordul continentului american, dar un singur bob dintr-un soi de grâu de primăvară, care a ajuns accidental între celelalte boabe, a supraviețuit, iar din acesta a răsărit primul spic de grâu din Canada, de care fermierul David Fife a avut grijă ca de ochii din cap și, ulterior, din acest spic au rezultat primele recolte de grâu din soiul botezat Red Fife, în cinstea fermierului.

Acest Red Fife a fost apoi la originea unor soiuri hibride de calitate și productivitate crescută, dintre care se remarcă Marquis, grâul-vedetă ce a facilitat colonizarea Vestului, fiind cultivat pe întinsele prerii din Canada și SUA, dar ajungând și până în Argentina sau Australia, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a revenit ”acasă”, contribuind la reducerea foametei și refacerea agriculturii Europei răvășite de război.

Sursa: Calgary Herald