Locale Altele
Sambata, 20 Iulie 2019
Sam, 20 Iul 2019
LocaleSportAlteleOh Canada
Ne găsești pe Facebook


InterneEvenimentPoliticEconomicSocialDivertismentPersonalităţiExterneAlteleDivertismentŞtiinţă/TehnolologieAuto/MotoSănătateLifestyleGalerie FotoParty Foto
România lui 2010, văzută de Ceauşescu
Evenimentul Zilei  - Miercuri, 23 Decembrie 2009
Cele patru cincinale de după 1990 aveau să aducă desăvârşirea omului nou, după un proiect întocmit cu şase luni înainte de prăbuşirea comunismului. Mai erau 173 de zile până la fuga cu elicopterul, timp suficient pentru planuri mari.

Cu mâna tremurând de emoţie, cu epitetele la ei, oamenii partidului puneau pe hârtie „liniile directoare ale dezvoltării patriei în perioada următoare, în vederea înfăptuirii cu succes a Programului partidului”. Dacă reuşiseră falsificarea istoriei, viitorul se arăta a fi un mizilic.
 
Planurile lui Nicolae Ceauşescu şi ale regimului său depăşeau cu mult cincinalul 1991-1995 şi se întindeau, ca într-un somn cu prelungiri, până în 2010, după cum arată un document realizat cu ocazia Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român (PCR), la 1 iunie 1989.

Câştigăm toţi la fel

În virtuala Românie socialistă a secolului al XXI-lea, proprietatea de stat şi cooperativizarea s-au încheiat de mult, prin „cooperarea largă cu ţărănimea din zonele de deal şi munte”, iar producţia materială asigură ponderea hotărâtoare în formarea produsului naţional.

Bineînţeles, trăim într-o societate socialistă multilateral dezvoltată, cu locuri de muncă pe alese, într-o ţară cu economie prosperă şi cu idealuri o mie. Câştigăm aproximativ la fel ca vecinul de bloc, respectând cu sfinţenie principiile echităţii socia liste.

„Ca rezultat al reducerii deosebirilor esenţiale dintre munca fizică şi intelectuală, al apropierii nivelului
de pregătire al oamenilor muncii, (...) se va diminua în mod progresiv raportul dintre retri buţiile mari şi mici”, prooroceşte partidul.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional n-au ce căuta pe aceste frumoase meleaguri: „Trebuie evitată angajarea de datorii externe care - mai devreme sau mai târziu - pun în pericol inde pendenţa şi suveranitatea ţării, dreptul sacru al fiecărei generaţii de a-şi decide singură destinul”.
 

Populaţia se înmulţeşte cam cu un milion la cinci ani, venitul naţional creşte de trei ori, „Cântarea României” înfloreşte. Peste toate, partidul veghează: „Organele şi organizaţiile de partid vor exercita un control mai sistematic asupra înfăptuirii hotărârilor de partid şi a legilor ţării, vor acţiona cu fermitate pentru întărirea spiritului revoluţionar”.

România din visul lui Ceauşescu apare, ca într-un tablou semnat de-un artist de mâna a treia, cu fabrici, uzine şi oameni cuminţi, sub un soare roşu.

Documentul respiră un optimism ce se vrea a fi contagios: „Noua orânduire reprezintă astăzi o realitate concretă - şi, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, toate popoarele vor păşi pe această cale. Socialismul reprezintă viitorul omenirii!”. N-a fost să fie.
 
NIVEL DE TRAI

Câte 14 metri pătraţi de cetăţean


Comuniştii estimau că populaţia totală a României va ajunge, până în 1995, la 24 de milioane de locuitori, iar locurile de muncă vor creşte proporţional.

„Se prevede ca numărul personalului muncitor să reprezinte 8,24 milioane de persoane, adică 68% din populaţia activă”. Veniturile populaţiei urmează să fie mărite cu 15%-17% până în 1995.
 
Totodată, săptămâna de lucru va ajunge la 44 de ore până în 1995, 40 de ore până în 2000 şi 35-36 de ore „într-o perspectivă mai îndepărtată”. Totodată, în apartamentele a lintate „cutii de chibrituri” va fi loc pen tru toată lumea: suprafaţa locuibilă pentru fiecare „om nou” va ajunge până la sfârşitul secolului al XX-lea la 14 metri pătraţi.

Nu e puţin: împreună cu dependinţele, vom avea câte 18-20 de metri pătraţi de căciulă.
 

ADMINISTRAŢIE
 
Încă 455 de oraşe vor apărea pe
harta
ţării

Prin cele 455 de noi oraşe agroindustriale care se vor adăuga celorlalte aşezări moderne în următorul cincinal, ponderea populaţiei urbane a României va creşte la circa 60% din totalul populaţiei.

În acelaşi timp, unităţile de producţie vor fi răspândite armonios, pe tot cuprinsul ţării. „Programele de dezvoltare a municipiilor şi oraşelor trebuie să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie din industria republicană, industria mică şi celelalte ramuri, realizarea unei densităţi optime a construcţiilor, organizarea cât mai raţională a lucrărilor edilitare şi a transportului, funcţionare în bune condiţii a reţelei de unităţi de învăţământ, sănătate şi cultură”.

Fiecare judeţ urmează să realizeze, până la sfârşitul primului cincinal, un volum de activitate economică de cel puţin 100.000 de lei pe cap de locuitor.


MEDIU
 
Urmează curăţenia post-industrializare


Până în 1989, avântul industrializării a făcut aerul irespirabil în multe oraşe. Are să vină însă şi curăţenia.

Priorităţile sunt clare: promovarea tehnologiilor care valorifică materii prime şi energie cu randamente înalte, folosirea de instalaţii de recuperare şi refolosire a substanţelor evacuate, realizarea şi utilizarea unor mijloace
de transport nepoluante.

În plus, vor fi extinse spaţiile verzi în zonele urbane şi se vor crea noi parcuri, rezervaţii naturale şi locuri de agrement. „Vor fi aplicate măsuri pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului (...) şi menţinerea funcţiilor ecologice ale vegetaţiei forestiere, gospodărirea judicioasă a apelor”, se mai arată în document.

În democraţie însă, multe parcuri au fost distruse şi doar închiderea fabricilor avea să mai salveze câte ceva.
 

EXPORTURI
 
Vom ţine cont de instabilitate şi de criză

Volumul comerţului exterior va creşte cu 59%-65% până în 1995 şi cu aproximativ 90% până în 2010. Exportul „va deţine o pondere tot mai însemnată, de peste 27% în volumul
producţiei de marfă industrială. Nu neapărat pentru că ar fi un stat izolat, România se va orienta spre colaborarea cu statele în curs de dezvoltare.

Cât despre relaţiile economice cu Occidentul cel desfrânat, vom fi îngăduitori: „Vor fi extinse relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţările capitaliste dezvoltate, în spiritul coexistenţei paşnice şi avantajului reciproc”.

Conducătorul Nicolae Ceauşescu – prin oamenii săi - avertizează şi despre criză: „Dezvoltarea ţării noastre va ţine seama de evoluţia economiei mondiale, de fenomenele de instabilitate şi criză ce se manifestă pe plan internaţional şi care îngreunează relaţiile dintre state”.


AGRICULTURĂ

Poporul, hrănit prin inginerie genetică


Politica noii revoluţii agrare va continua prin extinderea irigaţiilor şi punerea în practică a cuceririlor biologiei moderne şi a ingineriei genetice.

În plus, „vor fi integral realizate prevederile programelor naţionale de dezvoltare a fondului forestier şi de amenajare a bazinelor hidrologice, în vederea îmbinării armonioase a funcţiilor economice şi ecologice ale pădurii şi apelor”, după cum se arată în proiect.

În cifre, viitorul agriculturii arată cam aşa: o producţie agricolă cu 30%-35% mai mare, o suprafaţă irigabilă de şase milioane de hectare şi noi amenajări care vor ajunge la 3,7 milioane de hectare, o producţie anuală de cel puţin 45 de milioane anual, 11,5 milioane de bovine, 15,6 milioane de porcine şi 97 de milioane de păsări, toate până în 1995.
 

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

Cercetarea românească, din oceane în spaţiu


Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu va veghea propăşirea învăţământului şi a cercetării.

„Tovarăşa (...) urmează să-şi sporească aportul la dezvoltarea intensivă a economiei naţionale şi pregătirea cadrelor necesare tuturor sectoarelor de activitate”, arată documentul.
 
Nu vor lipsi măsurile pentru „lărgirea orizontului culturalştiinţific al întregului popor, formării omului nou”. Concret, asta înseamnă desfăşurarea în condiţii tot mai bune a festivalului „Cântarea României” şi a competiţiei sportive „Daciada”.

Partidul va introduce obligativitatea celor 12 clase. Sub un asemenea patronaj, ştiinţa românească va atinge cele mai înalte culmi, de la ingineria genetică la cercetarea biosferei, a oceanului planetar, a scoarţei terestre, precum şi în domeniul spaţial.
 

TRANSPORTURI

Mai puţine maşini, mai multe trenuri


Căile ferate vor reprezenta principalul mijloc de transport intern. Trenuri mai multe şi mai rapide, acestea ar fi priorităţile.

În ceea ce priveşte şoselele patriei, acestea urmează să fie folosite „mai eficient”, iar distanţa medie de transport va fi redusă. Nu vor fi uitate nici transportul fluvial, odată cu dezvoltarea căilor navigabile interioare, respectiv cel maritim.
 

Va fi asigurată, practic, integral „preluarea mărfurilor care se derulează pe această cale, extinzându-se, totodată, serviciile de transport pentru partenerii externi. Transportul aerian va urmări acoperirea nevoilor interne şi intensificarea turismului
internaţional”.

Priorităţile în domeniu: folosirea intensivă a „mijloacelor din dotare”, precum şi economisirea carburanţilor şi a energiei.
 




7420 vizite
Distribuie pe