O sentință a Curții Supreme de Justiție de la Ottawa pune capăt unui proces ce s-a întins pe durata a șase ani de zile și care a pus la încercare însăși legislația garantată prin Constituția Canadei.
Gerard Comeau, un uncheș simpatic din provincia New Brunswick, a trecut într-o seară frumoasă a anului 2012 hotarul imaginar cu provincia vecină Quebec pentru a cumpăra câteva cartoane de bere dintr-un magazin din cel mai apropiat orășel, că acolo era mai ieftin.
La întoarcere, la un control de rutină al Poliției, a fost amendat cu 240 de dolari, pe motiv că a încălcat o lege locală din provincia sa, care interzice ”importul” de alcool din provinciile vecine.
Canadian get-beget, care a învățat la școală despre Constituția ce stă la baza confederației în care trăiește, Gerard nu a putut să priceapă cum adică nu se poate aduce bere dintr-o provincie în alta, când ambele sunt în aceeași țară?
Prin urmare, a și dat în judecată autoritățile locale și a și câștigat procesul în prima instanță, pledându-și cauza tocmai prin referiri la prevederile Constituției votate de fondatorii națiunii în momentul unirii primelor provincii în 1867.
Judecătorul chiar i-a interzis procurorului general al provinciei New Brunswick să atace sentința la Curtea de Apel, însă acesta a mers până în pânzele albe și a dus cazul la Curtea Supremă de Justiție, unde... surpriză: completul de judecată a dat dreptate, cu vot în unanimitate, reprezentanților statului.
În motivarea sentinței, magistrații au arătat că, deși Constituția impune comerțul liber al bunurilor între provincii, această prevedere nu poate fi în dauna unor legi locale protecționiste, permise în cadrul legislativ prin care fiecare provincie își exercită autonomia.
Astfel, e adevărat că sunt interzise orice fel de taxe comerciale suplimentare față de cele stabilite la nivel federal, care ar putea semăna cu ”taxele vamale”, dar autoritățile provinciale au dreptul să instituie măsuri prin care controlează, de exemplu, cantitățile de alcool care ajung pe teritoriul provinciei.
De-altfel, întreaga legislație în domeniul alcoolului este foarte restrictivă, dacă o privim din perspectivă românească ;)) În afară de pub-uri sau restaurante, băuturile alcoolice se vând numai în magazine speciale, controlate strict de autoritățile statale, la prețuri aproape prohibitive (cel puțin pentru buzunarele românești ;)), iar un cetățean care consumă alcool într-un spațiu public, cu marca de pe sticlă la vedere, riscă amenzi usturătoare.